- Siguranța pe internet - Criminalitatea informatică reprezintă una dintre principalele amenințări la adresa siguranței publice. Prin acest studiu, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității și-a propus descrierea obiceiurilor de utilizare a internetului de către populația adultă din România în vederea identificării situațiilor care pot conduce la victimizarea acesteia, pentru a putea asigura o intervenție cât mai eficientă în acest domeniu.
- Criminalitatea informatică - atacurile malware - forme și tendințe - Criminalitatea informatică este un fenomen în continuă dezvoltare și diversificare. Pentru o mai bună întelegere a acestuia, în cadrul analizei realizate de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, sunt prezentate principalele tipuri de atacuri malware ce au fost folosite de atacatorii cibernetici, informațiile pe care aceste atacuri le vizează și ultimele tendințe ce au fost observate atât la nivel național, cât și la nivel internațional.
- Analiza agresiunilor sexuale cu victime minori (2021) - în contextul preocupărilor constante pentru siguranţa minorilor, agresiunile sexuale care au ca victime minori reprezintă un domeniu de interes major pentru cercetarea criminologică şi demersurile preventive iniţiate de Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii. Analiza evidențiază caracteristicile principale ale faptelor, modurile de operare şi vulnerabilităţile minorilor agresaţi sexual, în vederea orientării demersurilor preventive ulterioare. Totodată, propune o serie de direcții de acțiune preventivă, având în vedere caracteristicile de risc victimal și infracțional descrise în cuprinsul său.
- Fenomenul cyberbullying în rândul elevilor, în contextul pandemiei (2021)
În perioada martie-iunie 2021, structurile de analiză și prevenire a criminalității din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor de poliție ale județelor Bacău, Constanța, Dolj și Mureș au realizat un studiu având ca scop identificarea caracteristicilor fenomenului de cyberbullying în rândul elevilor, în contextul pandemiei de COVID-19.
Obiectivele studiului au constat în:
1. cunoașterea percepției elevilor, profesorilor și specialiștilor asupra fenomenului de cyberbullying;
2. cunoașterea caracteristicilor victimelor cyberbullying-ului;
3. cunoașterea caracteristicilor autorilor cyberbullying-ului;
4. identificarea unor modalități de prevenire a fenomenului de cyberbullying.
- Riscuri și vulnerabilități ale elevilor în mediul online - studiu realizat în cadrul Proiectului RO Cyberex – Perfecționare, cooperare și prevenire în lupta împotriva criminalității informatice. Prezentul studiu și-a propus identificarea principalelor riscuri și vulnerabilități cu care se confruntă elevii cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani din România în mediul online (în principal pornografie infantilă și atacuri cibernetice), tipologii victimale și infracționale, moduri de operare etc.
- Infracționalitatea îndreptată asupra vârstnicilor. O perspectivă victimologică (2018) - în ansamblul populației, persoanele vârstnice reprezintă un grup vulnerabil în ceea ce privește victimizarea infracțională, atât prin prisma caracteristicilor lor biologice, cât și psiho-sociale.
Totodată, în condițiile fenomenului de îmbătrânire a populației, persoanele vârstnice reprezintă un segment din ce în ce mai semnificativ al populației atât la nivel european, cât și național, fiind cu atât mai mult nevoie să fie direcționate eforturile de prevenire a criminalității către acest grup de vârstă.
Studiul realizat de I.C.P.C. și-a propus să identifice și să descrie tipurile de infracțiuni față de care populația vârstnică este cea mai vulnerabilă, contextul producerii acestora, modurile de operare și mecanismele folosite cu predilecție în aceste tipuri de infracțiuni, factorii de risc și profilarea din punct de vedere socio-cultural a segmentelor cele mai vulnerabile din cadrul acestei categorii de populație, pentru a proiecta mecanisme eficiente de intervenție preventivă cu adresabilitate spre această categorie specifică de persoane. - Analiza Violența în școală - tendințe și moduri de manifestare a fost realizată în perioada iulie-august 2018 și își propune o evaluare a dinamicii infracțiunilor comise în unitățile de învățământ, identificarea eventualelor tendințe și modificări apărute în modul de manifestare a fenomenului, în scopul eficientizării mesajului preventiv, al adaptării și reorientării strategiei către zonele și grupurile cu risc ridicat. Cercetarea a fost realizată cu sprijinul Direcției de Ordine Publică și are la bază prelucrarea situației statistice a infracțiunilor sesizate în unitățile de învățământ, precum și 12 interviuri realizate de către sociologi din cadrul structurilor de prevenire de la nivelul inspectoratelor județene. Au fost intervievați polițiști din structurile de ordine publică - proximitate sau posturi comunale - care au instrumentat cazuri de violențe în școli care au avut impact la nivelul comunității, în mass-media sau care au atras atenția prin gradul ridicat de violență cu care au fost săvârșite.
- Studiu privind violența domestică. Cauze specifice ale fenomenului și răspuns instituțional (2016). Cercetarea a urmărit descrierea fenomenului violenţei conjugale, a incidenţei şi formelor de manifestare a acestuia, în special în contextul unor modificări legislative petrecute în ultimii ani, care ar fi trebuit să sprijine victimele acestor situaţii, respectiv ordinul de protecție instituit prin Legea 25/2012. Totodată, a fost cercetat şi răspunsul instituţional al poliţiei în gestionarea cazurilor de violenţă intrafamilială, urmărindu-se atât perspectiva internă, a celor care sunt implicaţi în instrumentarea acestor situaţii (limite ale intervenţiei, probleme întâmpinate, efecte ale intervenţiei), cât și percepţia victimelor infracţiunilor în legătură cu modul de acţiune al poliţiştilor solicitaţi în aceste situaţii. Pentru realizarea unei perspective cât mai complete asupra funcționării instituțiilor implicate în gestionarea acestui fenomen și a problemelor cu care se confruntă, cercetarea a identificat și opiniile lucrătorilor sociali ai centrelor de primire a victimelor violenței domestice, precum și ale psihologilor specializați din centrele de primire sau ai O.N.G-urilor ce activează în domeniu.
- Analiza infracționalității în mediul rural (2016). Cercetarea și-a propus o prezentare descriptivă a infracționalității specifice mediului rural, oferind un suport de cunoaştere asupra acestui fenomen, în vederea adecvării măsurilor întreprinse de poliție, fie că este vorba de măsuri operative, fie de campanii informativ – preventive. Pentru realizarea studiului, au fost valorificate și informații referitoare la percepția populației asupra nivelului de siguranţă publică, dar și în legătură cu caracteristicile criminalității în mediul rural din studii realizate la nivelul institutului. Studiul este structurat pe patru paliere, într-o primă etapă evocându-se principalele caracteristici ale mediul rural românesc capabile să influenţeze valoarea şi forma criminalităţii rurale. A doua parte, preponderent descriptivă, este constituită dintr-o trecere în revistă a principalilor indicatori statistici ce descriu criminalitatea din mediul rural, precum şi dintr-o prezentare a caracteristicilor principalelor segmentelor de criminalitate problematice existente la nivelul mediului rural românesc. A treia parte este dedicată prezentării unor informaţii privitoare la percepţia populaţiei rurale în legătură cu siguranţa comunitară în acest mediu, pentru ca, în final, să fie prezentate câteva aspecte legate de relaţia cetăţean – poliţie, alături de o analiză a transformărilor prin care structurile de poliţie rurală au trecut în ultimii ani pentru a oferi un răspuns cât mai adecvat problematicii infracţionale specifice.
- Furturile din locuinţă – Forme de manifestare şi modalităţi de prevenire (2010). Scopul acestui studiu a fost cunoaşterea aprofundată a acestui fenomen, relevarea mecanismelor de producere şi a factorilor de influenţă, în vederea abordării cât mai adecvate din punct de vedere preventiv a acestui segment de criminalitate. Acesta reuşeste să unească în demersul său cei trei factori criminologici – autorul, victima, împrejurarea - să le extragă sintetic atributele generale şi să le evidenţieze mecanismele de conectare specifică, de activare reciprocă în actul infracţional.
- Analiza infracțiunilor de înșelăciune produse prin metoda ”Accidentul” (2015). Cercetarea şi-a propus să descrie, într-o manieră detaliată, caracteristicile acestui tip de înşelăciune, referitoare la strategiile folosite de autori pentru inducerea în eroare a victimelor, caracteristici ale autorilor, maniera de relaţionare autor-victimă, vulnerabilităţile victimelor. Scopul analizei a fost de a oferi un suport de cunoaştere campaniilor de prevenire a acestui tip de infracţiune, pentru a adecva mesajele preventive şi acţiunile poliţieneşti care încearcă diminuarea fenomenului cercetat.
- Studiu privind evenimentele produse în urma utilizării ilegale a armelor de foc letale și neletale (2015). Pentru specialiştii criminologi, această analiză are rolul de a aduce un plus de cunoaştere unui fenomen care, deşi în România nu are dimensiuni cantitative semnificative, se manifestă destul de pregnant în alte state. Rolul acestei analize este acela de a identifica caracteristicile producerii uzului de arma în condiţii ilegale şi, implicit periculoase, în vederea construirii unui mecanism preventiv mai eficient, legal şi institutional. Scopul studiului a fost identificarea caracteristicilor care descriu contextele în care sunt folosite ilegal armele de foc, autorii şi victimele acestor fapte, identificarea posibilelor regularităţi ale acestor evenimente, având ca finalitate deducerea unor modele de răspuns pe segmentul activităţii preventive.
- Diagnoza stării criminalităţii în România. Factori de risc (2014). Realizată pe baza datelor statistice ce caracterizează criminalitatea din România, lucrarea şi-a propus să analizeze acest fenomen în contextul socio-economic și cultural prezent, prin validarea legăturilor existente între indicatorii socio-economici şi infracţionalitate. Acest scop a fost atins prin intermediul unor instrumente ştiinţifice, de natură statistică. Analiza a fost orientată spre trei forme ale criminalităţii care afectează în mare măsură sentimentul de siguranţă a cetăţeanului: infracţiunile contra patrimoniului, infracţiunile cu violenţă şi cele de natură sexuală. Datele obţinute în urma procesului de analiză au confirmat ipoteza unei relaţii de influenţă între unele aspecte de natură socială, demografică şi economică şi criminalitate, permiţând identificarea unor factori de risc ai tipurilor specifice de criminalitate luate în discuţie.
- Analiza infracţiunilor cu violenţă. Dinamică, repere etiologice, modalităţi de intervenţie (2009). Studiul şi-a propus conturarea unei imagini de ansamblu asupra infracţiunilor comise cu violenţă, prin evidenţierea caracteristicilor acestor infracţiuni (faptă, autor, victimă), surprinderea evoluţiei acestui fenomen în România, cât şi evidenţierea complexului etiologic al criminalităţii comise cu violenţă, surpinderea condiţiilor care influenţează conduita infracţională, de la cele sociale, generale, până la cele individuale.
- Violenţa în mediul rural - Atitudini, convingeri şi modalităţi de control social (2008). Sondajul de opinie, realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia din mediul rural, a urmărit identificarea atitudinilor şi convingerilor populaţiei în legătură cu comportamentele violente, modalităţile de abordarea a conflictelor şi normele de relaţionare, precum şi percepţia asupra factorilor favorizanţi, a efectelor şi a măsurilor de reducere a violenţei în comunităţile rurale.
- Studiu privind evoluţia criminalităţii în contextul aderării României la Spaţiul Schengen (2011). Studiul, realizat cu instrumente de cercetare preponderent calitative, şi-a propus să analizeze implicaţiile pe care intrarea României în spaţiul Schengen le-ar putea avea asupra evoluţiei criminalităţii şi să identifice principalele riscuri şi vulnerabilităţi la adresa siguranţei publice, în vederea orientării acţiunilor desfăşurate de structurile operative.
- Analiza conflictelor de amploare (2011). Scopul studiului l-a constituit descrierea şi analiza evenimentelor conflictuale majore înregistrate în anul 2010, sub aspect structural şi procesual, în vederea identificării celor mai eficiente căi prin care se poate proiecta o abordare eficientă a managementului conflictului de către factorii responsabili. Printre obiectivele studiului s-au numărat: identificarea principalelor caracteristici de manifestare a conflictelor de amploare, a cauzelor şi a factorilor care favorizează producerea unor astfel de evenimente, analiza aspectelor legate de intervenţia forţelor de ordine, măsurile luate pentru aplanarea stării conflictuale şi identificarea unor modalităţi de prevenire a conflictelor de grup.
- Atitudini şi comportamente antisociale în rândul elevilor de liceu (2012). Lucrarea reprezintă raportul de cercetare realizat în urma unui sondaj de opinie la nivel naţional al cărui scop a constat în investigarea comportamentele antisociale ale elevilor, descrierea atitudinilor pe care aceste acte se bazează şi, totodată, stabilirea principalelor direcţii pe care activitatea de prevenire trebuie să le urmeze. Obiectivele urmărite au fost: identificarea frecvenţei de manifestare a unor acte antisociale în rândul elevilor, măsurarea gradului de toleranţă şi identificarea valorilor şi atitudinilor faţă de violenţă, precum şi a factorilor de risc ce favorizează apariţia acestor comportamente (sex, vârstă, familie, stil de viaţă etc).
- Analiza infracţiunilor la viaţa sexuală cu victime minori (2012). Demersul de cerercetare a cazuisticii acestui gen de infracţiuni a avut ca motivaţie faptul că infracţiunile la viaţa sexuală şi, în special, cele care au ca victime minori au cunoscut o creştere importantă în ultimii ani, iar consecinţele negative asupra dezvoltării armonioase psihice şi sociale a victimelor sunt foarte grave. Obiectivele studiului întreprins au constat în: descrierea caracteristicilor victimelor şi agresorilor; identificarea factorilor de risc ai fenomenului; identificarea unor soluţii de diminuare a riscului victimal.
- Siguranţa minorilor pe internet (2010). Studiul şi-a propus investigarea obiceiurilor de utilizare a serviciilor de internet în rândul elevilor de gimnaziu, incidenţa unor comportamente şi situaţii de risc, precum şi identificarea gradului de informare a acestora cu privire la riscurile la care se expun atunci când navighează pe internet, a nivelului de familiarizare cu diverse modalităţi de contracarare a unor situaţii riscante legate de navigarea pe internet.
- Sudiu privind dispariţiile de minori. (2008, 2009, 2014). Scopul acestor studii a fost evidenţierea complexului etiologic al dispariţiilor de minori, cu accentuarea acelor factori circumstanţiali asupra cărora Poliţia Română, împreună cu instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în domeniu, poate acţiona la nivel preventiv. Analiza a pus în evidență existența a mai multe tipuri de situaţii care generează raportarea dispariţiilor de minori: părăsirea voluntară a domiciliului; accidentul; rătăcirea minorului; agresarea minorului; acte de autoagresiune soldate cu deces; neînţelegeri cu privire la locul în care se găseşte copilul la un moment dat; luarea minorului de către unul dintre părinţi fără înştiinţarea celuilalt. Dintre toate, cele mai frecvente dispariţii, peste 90%, sunt produse de părăsirea voluntară a domiciliului de către minori din diverse motive. Analiza comparativă a rezultatelor a evidențiat faptul că fenomenul nu a cunoscut mutaţii semnificative, atât din punct de vedere al amplorii acestuia, cât şi al tipologiei situaţiilor de dispariţie. Dispariţiile de minori reprezintă un fenomen-rezultantă a unor condiţii de fapt. Aceste condiţii generează comportamentele de fugă faţă de situaţiile dificile cu care se confruntă minorii, accidente, posibilitatea de a fi agresaţi sau de a se rătăci fiind lipsiţi de supraveghere.
- Sondaj de opinie privind cauzele vulnerabilității la trafic și posibile soluții pentru prevenirea traficului de persoane, în special a exploatării prin cerșetorie a minorilor (2016). Investigația cu privire la fenomenul cerşetoriei în rândul minorilor a fost efectuată pe baza unui sondaj de opinie, prin aplicarea unui chestionar în cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii autorităţilor din județele Bacău, Vaslui, Iași, Constanța, Ilfov, Argeș, Dolj, Mureș, Cluj, Sibiu. Sondajul a permis evidențierea opiniilor adulților cu privire la factorii favorizanți ai fenomenului, factorii responsabili cu gestionarea acestora și soluțiile ce ar trebui adoptate și, totodată, a măsurat gradul de cunoaștere a copiilor din comunitățile unde s-a derulat proiectul cu privire la riscurile asociate cerșetoriei. Analiza răspunsurilor a condus și la identificarea unor paradigme explicative ale fenomenului, precum și unele soluții care ar putea contribui la diminuarea acestuia.
- Studiu privind infracţiunile de furt comise asupra persoanelor în trenuri şi gări (2014). În ansamblul infracţiunilor ce au legătură cu activitatea de transport aerian, feroviar şi maritim, furturile din bagajele şi buzunarele călătorilor pe căile ferate, deşi nu se ridică la cifre de o gravitate excepţională, au un impact ridicat asupra sentimentului de siguranţă. Scopul acestui studiu a fost cunoaşterea cât mai aprofundată a fenomenului, a formelor sale de manifestare precum și a factorilor de influenţă, în vederea identificării unor modalităţi de intervenţie pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor. S-a urmărit identificarea unor trasee şi orare de risc mai ridicat, a cauzelor producerii infracţiunilor, a tipologiei victimelor și a autorilor precum și a modalităților de prevenire adecvate.
