- Siguranța pe internet - Criminalitatea informatică reprezintă una dintre principalele amenințări la adresa siguranței publice. Prin acest studiu, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității și-a propus descrierea obiceiurilor de utilizare a internetului de către populația adultă din România în vederea identificării situațiilor care pot conduce la victimizarea acesteia, pentru a putea asigura o intervenție cât mai eficientă în acest domeniu.
- Criminalitatea informatică - atacurile malware - forme și tendințe - Criminalitatea informatică este un fenomen în continuă dezvoltare și diversificare. Pentru o mai bună întelegere a acestuia, în cadrul analizei realizate de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, sunt prezentate principalele tipuri de atacuri malware ce au fost folosite de atacatorii cibernetici, informațiile pe care aceste atacuri le vizează și ultimele tendințe ce au fost observate atât la nivel național, cât și la nivel internațional.
- Analiza agresiunilor sexuale cu victime minori (2021) - în contextul preocupărilor constante pentru siguranţa minorilor, agresiunile sexuale care au ca victime minori reprezintă un domeniu de interes major pentru cercetarea criminologică şi demersurile preventive iniţiate de Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii. Analiza evidențiază caracteristicile principale ale faptelor, modurile de operare şi vulnerabilităţile minorilor agresaţi sexual, în vederea orientării demersurilor preventive ulterioare. Totodată, propune o serie de direcții de acțiune preventivă, având în vedere caracteristicile de risc victimal și infracțional descrise în cuprinsul său.
- Fenomenul cyberbullying în rândul elevilor, în contextul pandemiei (2021)
În perioada martie-iunie 2021, structurile de analiză și prevenire a criminalității din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor de poliție ale județelor Bacău, Constanța, Dolj și Mureș au realizat un studiu având ca scop identificarea caracteristicilor fenomenului de cyberbullying în rândul elevilor, în contextul pandemiei de COVID-19.
Obiectivele studiului au constat în:
1. cunoașterea percepției elevilor, profesorilor și specialiștilor asupra fenomenului de cyberbullying;
2. cunoașterea caracteristicilor victimelor cyberbullying-ului;
3. cunoașterea caracteristicilor autorilor cyberbullying-ului;
4. identificarea unor modalități de prevenire a fenomenului de cyberbullying.
- Riscuri și vulnerabilități ale elevilor în mediul online - studiu realizat în cadrul Proiectului RO Cyberex – Perfecționare, cooperare și prevenire în lupta împotriva criminalității informatice. Prezentul studiu și-a propus identificarea principalelor riscuri și vulnerabilități cu care se confruntă elevii cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani din România în mediul online (în principal pornografie infantilă și atacuri cibernetice), tipologii victimale și infracționale, moduri de operare etc.
- Infracționalitatea îndereptată asupra vârstnicilor. O perspectivă victimologică (2018) - în ansamblul populației, persoanele vârstnice reprezintă un grup vulnerabil în ceea ce privește victimizarea infracțională, atât prin prisma caracteristicilor lor biologice, cât și psiho-sociale.
Totodată, în condițiile fenomenului de îmbătrânire a populației, persoanele vârstnice reprezintă un segment din ce în ce mai semnificativ al populației atât la nivel european, cât și național, fiind cu atât mai mult nevoie să fie direcționate eforturile de prevenire a criminalității către acest grup de vârstă.
Studiul realizat de I.C.P.C. și-a propus să identifice și să descrie tipurile de infracțiuni față de care populația vârstnică este cea mai vulnerabilă, contextul producerii acestora, modurile de operare și mecanismele folosite cu predilecție în aceste tipuri de infracțiuni, factorii de risc și profilarea din punct de vedere socio-cultural a segmentelor cele mai vulnerabile din cadrul acestei categorii de populație, pentru a proiecta mecanisme eficiente de intervenție preventivă cu adresabilitate spre această categorie specifică de persoane. - Furturile din locuinţă – Forme de manifestare şi modalităţi de prevenire (2010). Scopul acestui studiu a fost cunoaşterea aprofundată a acestui fenomen, relevarea mecanismelor de producere şi a factorilor de influenţă, în vederea abordării cât mai adecvate din punct de vedere preventiv a acestui segment de criminalitate. Acesta reuşeste să unească în demersul său cei trei factori criminologici – autorul, victima, împrejurarea - să le extragă sintetic atributele generale şi să le evidenţieze mecanismele de conectare specifică, de activare reciprocă în actul infracţional.
- Analiza infracțiunilor de înșelăciune produse prin metoda ”Accidentul” (2015). Cercetarea şi-a propus să descrie, într-o manieră detaliată, caracteristicile acestui tip de înşelăciune, referitoare la strategiile folosite de autori pentru inducerea în eroare a victimelor, caracteristici ale autorilor, maniera de relaţionare autor-victimă, vulnerabilităţile victimelor. Scopul analizei a fost de a oferi un suport de cunoaştere campaniilor de prevenire a acestui tip de infracţiune, pentru a adecva mesajele preventive şi acţiunile poliţieneşti care încearcă diminuarea fenomenului cercetat.
- Studiu privind infracţiunile de furt comise asupra persoanelor în trenuri şi gări (2014). În ansamblul infracţiunilor ce au legătură cu activitatea de transport aerian, feroviar şi maritim, furturile din bagajele şi buzunarele călătorilor pe căile ferate, deşi nu se ridică la cifre de o gravitate excepţională, au un impact ridicat asupra sentimentului de siguranţă. Scopul acestui studiu a fost cunoaşterea cât mai aprofundată a fenomenului, a formelor sale de manifestare precum și a factorilor de influenţă, în vederea identificării unor modalităţi de intervenţie pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor. S-a urmărit identificarea unor trasee şi orare de risc mai ridicat, a cauzelor producerii infracţiunilor, a tipologiei victimelor și a autorilor precum și a modalităților de prevenire adecvate.
