Adresa, date de contact:

Târgovişte, pe Calea Domească nr. 187

Program de vizitare: zilnic, de MARŢI până DUMINICĂ între orele 09.00-17.00.       
Telefon:  0245/212990

 

 

Oraşul Târgovişte a fost timp de peste trei secole – cu unele întreruperi – reşedinţă domnească şi capitală a Ţării Româneşti, obţinându-şi un binemeritat renume pentru oricine simte şi gândeşte româneşte.

Dezvoltarea oraşului dintr-o aşezare sătească mai veche (datând cel mai târziu de la începutul sec. al XIV-lea) s-a datorat poziţiei geografice dintre cele mai prielnice, unei aşezări strategice deosebit de avantajoase şi faptului că pe aici trecea principalul drum comercial al Ţării Româneşti care lega Transilvania de Dunăre şi mai departe de Peninsula Balcanică.

Reşedinţele domneşti au rămas la Curtea de Argeş şi Câmpulung. Poziţia naturală favorabilă, în preajma munţilor (unde locuitorii se puteau retrage cu uşurinţă în caz de pericol), nu chiar aproape de graniţă cu Imperiul Otoman, dar totuşi în mijlocul ţării, lucru care înlesnea administrarea ei – au contribuit la mutarea capitalei la Târgovişte.

Prima menţiune documentară a aşezării – ca fiind reşedinţă domnească, este cea din memorialul de călătorie al lui Johann Schiltberger care, în anul 1396, ne spune că a fost “în Ţara Românească şi în cele două capitale ale ei, care sunt numite Argeş (Agrich) şi Târgovişte (Türkoich)”.

Curtea Domnească din Târgovişte, concepută de voievodul Mircea cel Bătrân ca un complex de clădiri destinate pentru familia, curtenii şi slujitorii săi, va fi ridicată pe malul drept al râului Ialomiţa, pe terasa cea mai înaltă, în apropierea drumurilor comerciale cam pe la 1400. Exista şi o biserică paraclis în această incintă, toate fiind înconjurate pe trei laturi de un zid de piatră.

Pe la mijlocul secolului al XV-lea, Vlad Ţepeş, va ridica un turn de apărare - “Turnul Chindiei “ înalt de peste 27 de metri, care servea în acelaşi timp pazei şi observaţiei, anunţa apusul soarelui (când se înceta circulaţia în oraş) şi avea rol militar deosebit în caz de incendiu.

Datorită mutării reşedinţei domneşti la Târgovişte, oraşul va cunoaşte o dezvoltare rapidă. Boierii dregători îşi vor construi la rândul lor case şi lăcaşuri de cult în preajma Curţii Domneşti, trebuind să fie cât mai aproape de domnitor. Cu această ocazie, vor fi aduşi meşteri constructori din Transilvania, care vor înălţa adevărate monumente specifice artei şi arhitecturii româneşti.

Petru Cercel, reprezentant strălucit al umanismului românesc, a transformat casa domnească într-un adevărat palat cu etaj şi a construit o nouă biserică domnească legată printr-un pod acoperit de locuinţa domnitorului, astfel încât acesta putea veni să asiste la slujbele religioase fără a mai fi obligat să iasă afară. Tot Petru Cercel aduce apa în cadrul Curţii Domneşti prin ţevi din lemn de pin, amenajând în spatele palatului grădini frumoase “alla italiana” în care erau şi trei fântâni arteziene.

Mihai Viteazu a ridicat prestigiul capitalei de la Târgovişte eliberând oraşul ocupat de Sinan Paşa prin lupta de la 18 octombrie 1595 şi, mai târziu - în 1600 - prin realizarea Unirii politice a celor trei Ţări Româneşti.

Ultima epocă de înflorire a Târgoviştei este perioada lui Constantin Brâncoveanu. Acest domnitor restaurează Curtea Domnească între anii 1692–1696 dărâmată în 1659 de Gheorghe Ghica din ordinul Porţii. Reface şi vechea baie domnească, construieşte un foişor în mijlocul grădinilor, iar, în 1699, termină lucrările de la biserica domnească. Pictura murală din biserică a fost realizată de meşteri zugravi: Constantin, Ioan, Ioachim şi Stan în anul 1698. Iconostasul, din lemn de tei aurit, are un relief plat, înalt şi ajur, cu o ornamentaţie geometrică, zoo şi antropomorfă. În pronaos se află tabloul votiv pictat pe peretele de vest, care are o valoare artistică deosebită, fiind cea mai mare galerie voievodală existentă în Ţara Românească (în total 9 voievozi: Matei Basarab, Neagoe Basarab, Constantin Brâncoveanu, Petru Cercel, Mihai Viteazu, Radu Şerban, Constantin Şerban, Şerban Cantacuzino şi Mihnea al III-lea ).

După moartea tragică a domnitorului Constantin Brâncoveanu capitala se va muta definitiv la Bucureşti.


 

Semnalări cazuri de corupţie

Ați sesizat un caz de corupție? Apelați linia telefonică gratuită a Direcţiei Generale Anticoruptie: 0800.806.806

Detalii

Contact - Relaţii cu publicul / petiții

Aflați informații utile privind depunerea petițiilor sau solicitarea de audiențe la conducerea Poliției Române.

Detalii

Abonați-vă la newsletterul nostru pentru a fi la curent cu noutățile privind activitatea Poliției Române.

Detalii