Activitatea I.C.P.C presupune abordarea criminalităţii de pe principii moderne: analiza (cercetarea) ştiinţifică (sociologică, psiho-socială) a problematicii în vederea fundamentării activităţilor cu caracter preventiv, dezvoltarea parteneriatului social, adaptarea acţiunilor la diversităţile comunitare, utilizarea eficientă a tehnicilor comunicaţionale şi a celor complementare de interacţiune cu grupurile ţintă, în scopul eliminării sau diminuării potenţialului criminogen, a cauzelor şi condiţiilor care generează sau favorizează infracţionalitatea.

Din punct de vedere al activităţii de cercetare a criminalităţii, aceasta se axează în principal pe cercetarea fenomenelor infracţionale ce asigură  informaţiile necesare organizării şi dimensionării intervenţiilor poliţieneşti, atât din punct de vedere al prevenirii criminalităţii, cât şi în ceea ce priveşte combaterea.

Principalele cercetări/studii realizate pot fi structurate astfel:

  1. Studii criminiologice:
  • Infracționalitatea îndreptată asupra vârstnicilor. O perspectivă victimologică (2018) - în ansamblul populației, persoanele vârstnice reprezintă un grup vulnerabil în ceea ce privește victimizarea infracțională, atât prin prisma caracteristicilor lor biologice, cât și psiho-sociale.

    Totodată, în condițiile fenomenului de îmbătrânire a populației, persoanele vârstnice reprezintă un segment din ce în ce mai semnificativ al populației atât la nivel european, cât și național, fiind cu atât mai mult nevoie să fie direcționate eforturile de prevenire a criminalității către acest grup de vârstă.

    Studiul realizat de I.C.P.C. și-a propus să identifice și să descrie tipurile de infracțiuni față de care populația vârstnică este cea mai vulnerabilă, contextul producerii acestora, modurile de operare și mecanismele folosite cu predilecție în aceste tipuri de infracțiuni, factorii de risc și profilarea din  punct de vedere socio-cultural a segmentelor cele mai vulnerabile din cadrul acestei categorii de populație, pentru a proiecta mecanisme eficiente de intervenție preventivă cu adresabilitate spre această categorie specifică de persoane.
  • Analiza Violența în școală - tendințe și moduri de manifestare a fost realizată în perioada iulie-august 2018 și își propune o evaluare a dinamicii infracțiunilor comise în unitățile de învățământ, identificarea eventualelor tendințe și modificări apărute în modul de manifestare a fenomenului, în scopul eficientizării mesajului preventiv, al adaptării  și reorientării strategiei către zonele și grupurile cu risc ridicat. Cercetarea a fost realizată cu sprijinul Direcției de Ordine Publică și are la bază prelucrarea situației statistice a infracțiunilor sesizate în unitățile de învățământ, precum și 12 interviuri realizate de către sociologi din cadrul structurilor de prevenire de la nivelul inspectoratelor județene. Au fost intervievați polițiști din structurile de ordine publică - proximitate sau posturi comunale - care au instrumentat cazuri de violențe în școli care au avut impact la nivelul comunității, în mass-media sau care au atras atenția prin gradul ridicat de violență cu care au fost săvârșite.
  • Studiu privind violența domestică. Cauze specifice ale fenomenului și răspuns instituțional (2016). Cercetarea a urmărit descrierea fenomenului violenţei conjugale, a incidenţei şi formelor de manifestare a acestuia, în special în contextul unor modificări legislative petrecute în ultimii ani, care ar fi trebuit să sprijine victimele acestor situaţii, respectiv ordinul de protecție instituit prin Legea 25/2012. Totodată, a fost cercetat şi răspunsul instituţional al poliţiei în gestionarea cazurilor de violenţă intrafamilială, urmărindu-se atât perspectiva internă, a celor care sunt implicaţi în instrumentarea acestor situaţii (limite ale intervenţiei, probleme întâmpinate, efecte ale intervenţiei), cât și percepţia victimelor infracţiunilor în legătură cu modul de acţiune al poliţiştilor solicitaţi în aceste situaţii. Pentru realizarea unei perspective cât mai complete asupra funcționării instituțiilor implicate în gestionarea acestui fenomen și a problemelor cu care se confruntă, cercetarea a identificat și opiniile lucrătorilor sociali ai centrelor de primire a victimelor violenței domestice, precum și ale psihologilor specializați din centrele de primire sau ai O.N.G-urilor ce activează în domeniu.
  • Analiza infracționalității în mediul rural (2016). Cercetarea și-a propus o prezentare descriptivă a infracționalității specifice mediului rural, oferind un suport de cunoaştere asupra acestui fenomen, în vederea adecvării măsurilor întreprinse de poliție, fie că este vorba de măsuri operative, fie de campanii informativ – preventive. Pentru realizarea studiului, au fost  valorificate și informații referitoare la percepția populației asupra nivelului de siguranţă publică, dar și în legătură cu caracteristicile criminalității în mediul rural din studii realizate la nivelul institutului. Studiul este structurat pe patru paliere, într-o primă etapă evocându-se principalele caracteristici ale mediul rural românesc capabile să influenţeze valoarea şi forma criminalităţii rurale. A doua parte, preponderent descriptivă, este constituită dintr-o trecere în revistă a principalilor indicatori statistici ce descriu criminalitatea din mediul rural, precum şi dintr-o prezentare a caracteristicilor principalelor segmentelor de criminalitate problematice existente la nivelul mediului rural românesc. A treia parte este dedicată prezentării unor informaţii privitoare la percepţia populaţiei rurale în legătură cu siguranţa comunitară în acest mediu, pentru ca, în final, să fie prezentate câteva aspecte legate de  relaţia cetăţean – poliţie, alături de o analiză a  transformărilor prin care structurile de poliţie rurală au trecut în ultimii ani pentru a oferi un răspuns cât mai adecvat problematicii infracţionale specifice.
  • Furturile din locuinţă – Forme de manifestare şi modalităţi de prevenire (2010). Scopul acestui studiu a fost cunoaşterea aprofundată a acestui fenomen, relevarea mecanismelor de producere şi a factorilor de influenţă, în vederea abordării cât mai adecvate din punct de vedere preventiv a acestui segment de criminalitate. Acesta reuşeste să unească în demersul său cei trei factori criminologici – autorul, victima, împrejurarea - să le extragă sintetic atributele generale şi să le evidenţieze mecanismele de conectare specifică, de activare reciprocă în actul infracţional.
  • Analiza infracțiunilor de înșelăciune produse prin metoda ”Accidentul” (2015). Cercetarea şi-a propus să descrie, într-o manieră detaliată, caracteristicile acestui tip de înşelăciune, referitoare la strategiile folosite de autori pentru inducerea în eroare a victimelor, caracteristici ale autorilor, maniera de relaţionare autor-victimă, vulnerabilităţile victimelor. Scopul analizei a fost de a oferi un suport de cunoaştere campaniilor de prevenire a acestui tip de infracţiune, pentru  a adecva mesajele preventive şi acţiunile poliţieneşti care încearcă diminuarea fenomenului cercetat.
  • Studiu privind evenimentele produse în urma utilizării ilegale a armelor de foc letale și neletale (2015). Pentru specialiştii criminologi, această analiză are rolul de a aduce un plus de cunoaştere unui fenomen care, deşi în România nu are dimensiuni cantitative semnificative, se manifestă destul de pregnant în alte state. Rolul acestei analize este acela de a identifica caracteristicile producerii uzului de arma în condiţii ilegale şi, implicit periculoase, în vederea construirii unui mecanism preventiv mai eficient, legal şi institutional. Scopul studiului a fost identificarea caracteristicilor care descriu contextele în care sunt folosite ilegal armele de foc, autorii şi victimele acestor fapte, identificarea posibilelor regularităţi ale acestor evenimente, având ca finalitate deducerea unor modele de răspuns pe segmentul activităţii preventive.
  • Diagnoza stării criminalităţii în România. Factori de risc (2014). Realizată pe baza datelor statistice ce caracterizează criminalitatea din România, lucrarea şi-a propus să analizeze acest fenomen în contextul socio-economic și cultural prezent, prin validarea legăturilor existente între indicatorii socio-economici şi infracţionalitate. Acest scop a fost atins prin intermediul unor instrumente ştiinţifice, de natură statistică. Analiza a fost orientată spre trei forme ale criminalităţii care afectează în mare măsură sentimentul de siguranţă a cetăţeanului: infracţiunile contra patrimoniului, infracţiunile cu violenţă şi cele de natură sexuală. Datele obţinute în urma procesului de analiză au confirmat ipoteza unei relaţii de influenţă între unele aspecte de natură socială, demografică şi economică şi criminalitate, permiţând identificarea unor factori de risc ai tipurilor specifice de criminalitate luate în discuţie.
  • Analiza infracţiunilor cu violenţă. Dinamică, repere etiologice, modalităţi de intervenţie (2009). Studiul şi-a propus conturarea unei imagini de ansamblu asupra infracţiunilor comise cu violenţă, prin evidenţierea caracteristicilor acestor infracţiuni (faptă, autor, victimă), surprinderea evoluţiei acestui fenomen în România, cât şi evidenţierea complexului etiologic al criminalităţii comise cu violenţă, surpinderea condiţiilor care influenţează conduita infracţională, de la cele sociale, generale, până la cele individuale.
  • Violenţa în mediul rural -  Atitudini, convingeri şi modalităţi de control social (2008). Sondajul de opinie, realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia din mediul rural, a urmărit identificarea atitudinilor şi convingerilor populaţiei în legătură cu comportamentele violente, modalităţile de abordarea a conflictelor şi normele de relaţionare, precum şi percepţia asupra factorilor favorizanţi, a efectelor şi a măsurilor de reducere a violenţei în comunităţile rurale.
  • Studiu privind evoluţia criminalităţii în contextul aderării României la Spaţiul Schengen (2011). Studiul, realizat cu instrumente de cercetare preponderent calitative, şi-a propus să analizeze implicaţiile pe care intrarea României în spaţiul Schengen le-ar putea avea asupra evoluţiei criminalităţii şi să identifice principalele riscuri şi vulnerabilităţi la adresa siguranţei publice, în vederea orientării acţiunilor desfăşurate de structurile operative.
  • Analiza conflictelor de amploare (2011). Scopul studiului l-a constituit descrierea şi analiza evenimentelor conflictuale majore înregistrate în anul 2010, sub aspect structural şi procesual, în vederea identificării celor mai eficiente căi prin care se poate proiecta o abordare eficientă a managementului conflictului de către factorii responsabili. Printre obiectivele studiului s-au numărat: identificarea principalelor caracteristici de manifestare a conflictelor de amploare, a cauzelor şi a factorilor care favorizează producerea unor astfel de evenimente, analiza aspectelor legate de intervenţia forţelor de ordine, măsurile luate pentru aplanarea stării conflictuale şi identificarea unor modalităţi de prevenire a conflictelor de grup.
  • Atitudini şi comportamente antisociale în rândul elevilor de liceu (2012). Lucrarea reprezintă raportul de cercetare realizat în urma unui sondaj de opinie la nivel naţional al cărui scop a constat în investigarea comportamentele antisociale ale elevilor, descrierea atitudinilor pe care aceste acte se bazează şi, totodată, stabilirea principalelor direcţii pe care activitatea de prevenire trebuie să le urmeze. Obiectivele urmărite au fost: identificarea frecvenţei de manifestare a unor acte antisociale în rândul elevilor, măsurarea gradului de toleranţă şi identificarea valorilor şi atitudinilor faţă de violenţă, precum şi a factorilor de risc ce favorizează apariţia acestor comportamente (sex, vârstă, familie, stil de viaţă etc).
  • Analiza infracţiunilor la viaţa sexuală cu victime minori (2012).  Demersul de cerercetare a cazuisticii acestui gen de infracţiuni a avut ca motivaţie faptul că infracţiunile la viaţa sexuală şi, în special, cele care au ca victime minori au cunoscut o creştere importantă în ultimii ani, iar consecinţele negative asupra dezvoltării armonioase psihice şi sociale a victimelor sunt foarte grave. Obiectivele studiului întreprins au constat în: descrierea caracteristicilor victimelor şi agresorilor; identificarea factorilor de risc ai fenomenului; identificarea unor soluţii de diminuare a riscului victimal.
  • Siguranţa minorilor pe internet (2010). Studiul şi-a propus investigarea obiceiurilor de utilizare a serviciilor de internet în rândul elevilor de gimnaziu, incidenţa unor comportamente şi situaţii de risc, precum şi identificarea gradului de informare a acestora cu privire la riscurile la care se expun atunci când navighează pe internet, a nivelului de familiarizare cu diverse modalităţi de contracarare a unor situaţii riscante legate de navigarea pe internet.
  • Sudiu privind dispariţiile de minori. (2008, 2009, 2014). Scopul acestor studii a fost evidenţierea complexului etiologic al dispariţiilor de minori, cu accentuarea acelor factori circumstanţiali asupra cărora Poliţia Română, împreună cu instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în domeniu, poate acţiona la nivel preventiv. Analiza a pus în evidență existența a mai multe tipuri de situaţii care generează raportarea dispariţiilor de minori: părăsirea voluntară a domiciliului; accidentul; rătăcirea minorului; agresarea minorului; acte de autoagresiune soldate cu deces; neînţelegeri  cu privire la locul în care se găseşte copilul la un moment dat; luarea minorului de către unul dintre părinţi fără înştiinţarea celuilalt. Dintre toate, cele mai frecvente dispariţii, peste 90%, sunt produse de părăsirea voluntară a domiciliului de către minori din diverse motive. Analiza comparativă a rezultatelor a evidențiat faptul că fenomenul nu a cunoscut mutaţii semnificative, atât din punct de vedere al amplorii acestuia, cât şi al tipologiei situaţiilor de dispariţie. Dispariţiile de minori reprezintă un fenomen-rezultantă a unor condiţii de fapt.  Aceste condiţii generează comportamentele de fugă faţă de situaţiile dificile cu care se confruntă minorii, accidente, posibilitatea de a fi agresaţi sau de a se rătăci fiind lipsiţi de supraveghere.
  • Sondaj de opinie privind cauzele vulnerabilității la trafic și posibile soluții pentru prevenirea traficului de persoane, în special a exploatării prin cerșetorie a minorilor (2016). Investigația cu privire la fenomenul cerşetoriei în rândul minorilor a fost efectuată pe baza unui sondaj de opinie, prin aplicarea unui chestionar în cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii autorităţilor din județele Bacău, Vaslui, Iași, Constanța, Ilfov, Argeș, Dolj, Mureș, Cluj, Sibiu.  Sondajul a permis evidențierea opiniilor adulților cu privire la factorii favorizanți ai fenomenului, factorii responsabili cu gestionarea acestora și soluțiile ce ar trebui adoptate și, totodată, a măsurat gradul de cunoaștere a copiilor din comunitățile unde s-a derulat proiectul cu privire la riscurile asociate cerșetoriei. Analiza răspunsurilor a condus și la  identificarea unor paradigme explicative ale fenomenului, precum și unele soluții care ar putea contribui la diminuarea acestuia.
  • Studiu privind infracţiunile de furt comise asupra persoanelor în trenuri şi gări (2014). În ansamblul infracţiunilor ce au legătură cu activitatea de transport aerian, feroviar şi maritim, furturile din bagajele şi buzunarele călătorilor pe căile ferate, deşi nu se ridică la cifre de o gravitate excepţională, au un impact ridicat asupra sentimentului de siguranţă. Scopul acestui studiu a fost cunoaşterea cât mai aprofundată a fenomenului, a formelor sale de manifestare precum și a factorilor de influenţă, în vederea identificării unor modalităţi de intervenţie pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor. S-a urmărit identificarea unor trasee şi orare de risc mai ridicat, a cauzelor producerii infracţiunilor, a tipologiei victimelor și a autorilor precum și a modalităților de prevenire adecvate.

 

  1. Studii privind siguranţa rutieră:
  • Studiile privind atitudinile în trafic ale conducătorilor auto s-au desfăşurat în 2008, 2010, 2014 și 2018, reprezentând demersul de analiză şi interpretare a datelor obţinute dintr-o anchetă pe baza unei variante modificate şi completate a chestionarului SARTRE (Social Attitudes to Road Traffic Risk in Europe), chestionar aplicat până în prezent în mai multe state europene. Aceastea au fost realizate pe eşantione reprezentative la nivel naţional pentru deţinătorii de permis de conducere cu vârsta până în 70 de ani. Eşantionarea a fost realizată prin metoda cotelor legate, criteriile luate în considerare fiind vârsta, sexul, mediul de rezidenţă, regiunea de dezvoltare şi categoria de permis de conducere deţinut. Scopul studiilor a constat în descrierea atitudinilor conducătorilor auto privind riscul în trafic, urmărindu-se în principal identificarea măsurii în care sunt respectate regulile de circulaţie de către şoferi, atitudinilor conducătorilor auto faţă de măsurile de siguranţă şi reglementările de circulaţie, precum şi a factorilor sociali şi culturali care influenţează comportamentul în trafic.
  • Buletinele siguranţei rutiere în România anii 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017. Lucrarea, elaborată în colaborare cu Direcţia Rutieră, descrie situaţia actuală a incidentelor în traficul rutier din ţara noastră, luând în considerare cei mai importanţi factori favorizanţi ai producerii acestora, contextul rutier în care se petrec, autorităţile cu atribuţii în domeniul siguranţei rutiere, preocupările şi direcţiile de acţiune dezvoltate în acest sens. De asemenea, cuprinde o analiză atât a caracteristicilor traficului rutier din România, pe coordonate care vizează posesorii de permis de conducere, parcul auto existent, reţeaua de drumuri, a factorilor descriptivi ai accidentelor rutiere grave (tipul de drum, mediul de producere, condiţii meteo, momentul producerii, tipul de impact, categoria de vehicul etc.), prezentând în același timp  și activitatea desfăşurată de poliţie pe segmentul preventiv-educativ şi pe cel al combaterii indisciplinei şi infracţionalităţii rutiere. Astfel, „Buletinul siguranţei rutiere” permite o mai corectă orientare a activităţilor preventiv-educative şi de sancţionare a încălcării prevederilor legale pe care le derulează, în mod constant, Poliţia Rutieră, în condiţiile în care siguranţa rutieră reprezintă, în continuare, o problemă majoră a societăţii româneşti, aspect reliefat atât prin consecinţele în plan individual şi economico-social ale accidentelor de circulaţie, cât şi prin prisma poziţiei României în statisticile europene.
  • Cercetare privind atitudinile şi comportamentele pietonilor în traficul rutier (2011). Cercetarea reprezintă o continuare necesară a anchetei pe bază de chestionar referitoare la atitudinile şi comportamentul şoferilor. Studiul a urmărit: identificarea condiţiilor favorizante apariţiei, în traficul rutier, a unor situaţii periculoase pentru pietoni, percepţia asupra nivelului de siguranţă a pietonilor pe drumurile publice din România, măsura în care sunt respectate regulile de circulaţie de către pietoni, investigarea unor aspecte legate de educaţia rutieră  a pietonilor, atitudinile pietonilor faţă de măsurile de siguranţă şi reglementările de circulaţie. Cercetarea a utilizat instrumente atât cantitative, cât şi calitative, fiind realizată, la nivel naţional, atât o anchetă pe bază de chestionar în rândul pietonilor, cât şi două tipuri de focus-grupuri (interviuri de grup), cu lucrători din cadrul structurilor de poliţie rutieră şi conducători auto/moto.
  • Studiu referitor la atitudinile şi comportamentele pe care le manifestă în trafic conducătorii vehiculelor „powered two wheelers” (2013). Acesta a fost elaborat de Profiles Research Institute şi Poliţia Română, prin Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, reprezentând o continuare a studiilor referitoare la atitudinile şi comportamentul şoferilor în trafic, respectiv ale pietonilor, realizate în 2010 şi 2011. Plecând de la faptul că cei care conduc motociclclete, mai mult decât oricare altă categorie, dezvoltă o cultură aparte, un ataşament desosebit faţă de vehiculele pe care le conduc, relaţii speciale cu ceilalţi motociclişti, cu actul de a rula, studiul a furnizat informaţiile necesare structurilor de poliţie în vederea elaborării unor programe de informare, educaţie rutieră şi combatere coerente şi adaptate specificului participanţilor la traficul rutier din România. În acest sens, prin cele şase focus-grupuri realizate în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Braşov şi Călăraşi la care au participat conducătorii de motociclete şi mopede s-au urmărit descrierea caracteristicilor identificabile ale evenimentelor rutiere în care sunt implicaţi participanţii la trafic din această categorie, autopercepţia nivelului de siguranţă în traficul rutier şi a contribuţiei la producerea situaţiilor de risc în trafic, identificarea modului cum sunt percepuţi de celelalte categorii importante de participanţi la trafic (şoferilor, pietoni, biciclişti), precum şi atitudinilor faţă de conceptele de pericol, risc, responsabilitate, lege şi respectarea acesteia.

 

  1. Studii privind relaţia poliţie-comunitate:
  • Mesajul preventiv transmis de Poliţia Română. Realităţi şi perspective (2013). Mesajul preventiv însoţeşte orice demers în domeniul prevenirii criminalităţii şi poate fi influenţat de factori diverşi, printre care: modul cum este construit, credibilitatea transmiţătorului, canalul de transmitere utilizat, modul cum este recepţionat şi impactul asupra publicului. Astfel, capacitatea acestuia de a schimba atitudini sau comportamente la publicul ţintă este în strictă dependenţă cu modul în care mesajul preventiv este formulat, transmis, înţeles şi recepţionat. În acest context, studiul şi-a propus actualizarea metodelor de construire a demersului preventiv al Poliţiei Române, în sensul eficientizării acestuia printr-o cunoaştere cât mai bună a particularităţilor publicurilor frecvente cărora li se adresează campaniile de prevenire a criminalităţii şi identificarea unor modalităţi profesioniste de creare a unor mesaje de impact. Instrumentele utilizate în cadrul cercetării au fost atât de natură calitativă - interviuri cu specialişti, reprezentanţi ai diferitelor agenţii de publicitate sau firme specializate în cercetarea de piaţă, focus grupuri realizate cu elevii de liceu, precum şi de natură cantitativă - sondaj de de opinie aplicat unui eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.232 de persoane. Concluziile cercetării au fost structurate pe două paliere, unul operaţional, cuprinzând aspecte concrete, tehnice, utilizabile în construirea demersurilor preventive şi unul general-organizaţional, fiind scoase în evidenţă aspecte legate de comunicarea preventivă a instituţiei privită în ansamblu şi legată de aşteptările publicurilor cu care instituţia intră în relaţie.
  • Cunoaşterea gradului de încredere a populaţiei în poliţie şi a factorilor de influenţă a acesteia (2011). Obiectivele cercetării au fost: măsurarea nivelului general de încredere în Poliţia Română, cunoaşterea factorilor şi a mecanismelor de influenţă asupra încrederii în Poliţie în general, precum şi a celor cu acţiune specifică diferitelor medii de relaţie (publicuri), identificarea sistemului de aşteptări pe care populaţia îl dezvoltă cu privire la poliţie.
  • Activitatea poliţiei în mediul rural - Percepţia factorilor locali asupra performanţelor şi limitelor poliţiei în asigurarea controlului criminalităţii (2010). Scopul studiului a constat în cunoaşterea percepţiei, aşteptărilor comunităţii rurale cu privire la rolul şi activitatea poliţiei şi în identificarea modalităţilor optime de asigurare a controlului criminalităţii. Cercetarea a vizat şi analizarea aspectelor de ordin operaţional şi funcţional (organizarea efectivă a activităţii, atribuţiile lucrătorului de la postul de poliţie, volumul de muncă, numărul de funcţii alocate şi ocupate raportate la volumul criminalităţii şi numărul de locuitori etc.).
  • Studiu privind identificarea modalităţilor optime de cooperare între poliţie şi unităţile bancare în vederea protecţiei fizice a acestora (2009). Metodele de cercetare utilizate pentru realizarea acestui studiu au fost analiza documentelor sociale şi interviuri individuale şi de grup realizate atât cu poliţişti din cadrul structurilor de ordine publică – sisteme de securitate – şi investigaţii criminale, cât şi cu reprezentanţi ai unităţilor bancare, membri ai Comisiei de Securitate Fizico-Mecanică a Asociaţiei Române a Băncilor. Rezultatele studiului au evidenţiat posibile măsuri pentru sporirea gradului de siguranţă în unităţile bancare, care au vizat atât modificarea legislaţiei, cât şi acţiuni concrete ce trebuie desfăşurate, în cooperare, de către poliţie şi unităţile bancare.

 

  1. Studii organizaţionale:
  • Sondaj de opinie privind organizarea serviciului poliţienesc în mediul rural (2012).  Cercetarea a avut ca scop evaluarea formei de organizare şi funcţionare a activităţii poliţiei din mediul rural, identificarea problemelor apărute în urma implementării concepţiei de desfiinţare a posturilor de poliţie, precum şi a soluţiilor/măsurilor ce pot fi adoptate pentru îmbunătăţirea activităţilor desfăşurate. A fost realizată pe baza unui sondaj de opinie care s-a adresat atât personalului de execuţie din cadrul secţiilor de poliţie rurală, cât şi personalului cu funcţie de comandă cu responsabilităţi în coordonarea activităţii poliţiei din mediul rural. Obiectivele cercetării au constat în: identificarea problemelor legate de desfăşurarea activităţii şi condiţiile de muncă ale poliţiştilor din mediul rural, precum şi a formei optime de organizare a serviciului poliţienesc în mediul rural.
  • Sondaj de opinie în rândul poliţiştilor de proximitate (2011). Acesta a fost realizat în vederea evaluării funcţionării sistemului de ordine publică în mediul urban, în condiţiile extinderii competenţelor poliţiei de proximitate. Scopul cercetării este de a analiza modul în care noile competenţe ale poliţiştilor de proximitate contribuie la întărirea capacităţii de control al criminalităţii şi la îmbunătăţirea imaginii poliţiei.
  • Studiu privind integrarea profesională a reprezentanţilor minorităţilor naţionale încadraţi în structurile Poliţiei Române pe locuri speciale (2010). Principalele obiective ale cercetării au vizat identificarea caracteristicilor procesului de adaptare a reprezentanţilor minorităţilor naţionale la solicitările postului şi integrarea în colectiv, a aspectelor specifice în activitatea desfăşurată de către poliţiştii încadraţi pe locuri speciale, precum şi  investigarea unor aspecte ce ţin de mobilitatea profesională, respectiv planificarea profesională.