• Studiile privind atitudinile în trafic ale conducătorilor auto s-au desfăşurat în 2008, 2010, 2014 și 2018, reprezentând demersul de analiză şi interpretare a datelor obţinute dintr-o anchetă pe baza unei variante modificate şi completate a chestionarului SARTRE (Social Attitudes to Road Traffic Risk in Europe), chestionar aplicat până în prezent în mai multe state europene. Aceastea au fost realizate pe eşantione reprezentative la nivel naţional pentru deţinătorii de permis de conducere cu vârsta până în 70 de ani. Eşantionarea a fost realizată prin metoda cotelor legate, criteriile luate în considerare fiind vârsta, sexul, mediul de rezidenţă, regiunea de dezvoltare şi categoria de permis de conducere deţinut. Scopul studiilor a constat în descrierea atitudinilor conducătorilor auto privind riscul în trafic, urmărindu-se în principal identificarea măsurii în care sunt respectate regulile de circulaţie de către şoferi, atitudinilor conducătorilor auto faţă de măsurile de siguranţă şi reglementările de circulaţie, precum şi a factorilor sociali şi culturali care influenţează comportamentul în trafic.
  • Buletinele siguranţei rutiere în România – anii 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017. Lucrarea, elaborată în colaborare cu Direcţia Rutieră, descrie situaţia actuală a incidentelor în traficul rutier din ţara noastră, luând în considerare cei mai importanţi factori favorizanţi ai producerii acestora, contextul rutier în care se petrec, autorităţile cu atribuţii în domeniul siguranţei rutiere, preocupările şi direcţiile de acţiune dezvoltate în acest sens. De asemenea, cuprinde o analiză atât a caracteristicilor traficului rutier din România, pe coordonate care vizează posesorii de permis de conducere, parcul auto existent, reţeaua de drumuri, a factorilor descriptivi ai accidentelor rutiere grave (tipul de drum, mediul de producere, condiţii meteo, momentul producerii, tipul de impact, categoria de vehicul etc.), prezentând în același timp  și activitatea desfăşurată de poliţie pe segmentul preventiv-educativ şi pe cel al combaterii indisciplinei şi infracţionalităţii rutiere. Astfel, „Buletinul siguranţei rutiere” permite o mai corectă orientare a activităţilor preventiv-educative şi de sancţionare a încălcării prevederilor legale pe care le derulează, în mod constant, Poliţia Rutieră, în condiţiile în care siguranţa rutieră reprezintă, în continuare, o problemă majoră a societăţii româneşti, aspect reliefat atât prin consecinţele în plan individual şi economico-social ale accidentelor de circulaţie, cât şi prin prisma poziţiei României în statisticile europene.
  • Cercetare privind atitudinile şi comportamentele pietonilor în traficul rutier (2011). Cercetarea reprezintă o continuare necesară a anchetei pe bază de chestionar referitoare la atitudinile şi comportamentul şoferilor. Studiul a urmărit: identificarea condiţiilor favorizante apariţiei, în traficul rutier, a unor situaţii periculoase pentru pietoni, percepţia asupra nivelului de siguranţă a pietonilor pe drumurile publice din România, măsura în care sunt respectate regulile de circulaţie de către pietoni, investigarea unor aspecte legate de educaţia rutieră  a pietonilor, atitudinile pietonilor faţă de măsurile de siguranţă şi reglementările de circulaţie. Cercetarea a utilizat instrumente atât cantitative, cât şi calitative, fiind realizată, la nivel naţional, atât o anchetă pe bază de chestionar în rândul pietonilor, cât şi două tipuri de focus-grupuri (interviuri de grup), cu lucrători din cadrul structurilor de poliţie rutieră şi conducători auto/moto.
  • Studiu referitor la atitudinile şi comportamentele pe care le manifestă în trafic conducătorii vehiculelor „powered two wheelers” (2013). Acesta a fost elaborat de Profiles Research Institute şi Poliţia Română, prin Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, reprezentând o continuare a studiilor referitoare la atitudinile şi comportamentul şoferilor în trafic, respectiv ale pietonilor, realizate în 2010 şi 2011. Plecând de la faptul că cei care conduc motociclclete, mai mult decât oricare altă categorie, dezvoltă o cultură aparte, un ataşament desosebit faţă de vehiculele pe care le conduc, relaţii speciale cu ceilalţi motociclişti, cu actul de a rula, studiul a furnizat informaţiile necesare structurilor de poliţie în vederea elaborării unor programe de informare, educaţie rutieră şi combatere coerente şi adaptate specificului participanţilor la traficul rutier din România. În acest sens, prin cele şase focus-grupuri realizate în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Braşov şi Călăraşi la care au participat conducătorii de motociclete şi mopede s-au urmărit descrierea caracteristicilor identificabile ale evenimentelor rutiere în care sunt implicaţi participanţii la trafic din această categorie, autopercepţia nivelului de siguranţă în traficul rutier şi a contribuţiei la producerea situaţiilor de risc în trafic, identificarea modului cum sunt percepuţi de celelalte categorii importante de participanţi la trafic (şoferilor, pietoni, biciclişti), precum şi atitudinilor faţă de conceptele de pericol, risc, responsabilitate, lege şi respectarea acesteia.