ŞEF BIROU:
comisar-şef de poliţie Dragoș COMAN
În cazul în care aţi fost victima sau martorul unei infracţiuni comise în trenurile de călători ori în staţiile de cale ferată, adresaţi-vă celei mai apropiate unităţi de poliţie transporturi, sau sunaţi gratuit la telefonul : 021.335.20.37 – datele comunicate vor fi confidenţiale.
Încercaţi să reţineţi cât mai multe detalii despre cele petrecute şi semnalmentele persoanelor cu care aţi intrat în contact. Astfel poliţia va putea să-i identifice şi să-i prindă mai uşor pe infractori.
Apel de urgență - 112
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – Capitala României aflată în sudul ţării, în Câmpia Română pe malurile Dâmboviţei şi Colentina; cu o populaţie de peste două milioane de locuitori; centru politic şi cel mai important centru cultural, ştiinţific şi economic. Atestat documentar la 20 septembrie 1459 ca reşedinţă a domnitorului Vlad Ţepeş.
Bucureştiul are o existenţă mult mai veche, este cel mai important centru feroviar din România – de unde pornesc cele nouă magistrale care leagă capitala de cele mai importante localităţi ale ţării: Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa şi Craiova.
La 22 septembrie 1869, s-a pus piatra fundamentală pentru principala gară a Capitalei, denumită Gara Târgoviştei – aşezată pe o fostă proprietate a boierului Dinicu Golescu şi a moştenitorilor săi, aflată la marginea oraşului, într-un perimetru care începea din fosta stradă Ştefan Furtună – B-dul Dinicu Golescu şi se întindea spre nord, cuprinzând tot cartierul Grant ("botezat" astfel după soţul lui Zoe Golescu, englezul Effingham Grant), până aproape de comuna Giuleşti.
Denumirea iniţiala de "Gara Târgoviştei" vine de la vechiul nume al actualei Calea Griviţei, în acel timp, Calea Târgovistei, care şi-a căpătat actualul nume după terminarea Războiului de Independenţă, în amintirea luptei pentru reduta Griviţa.
Prima gară bucureşteană de călători a fost Bucureşti -Filaret, inaugurată la 19/31 octombrie 1869, odată cu deschiderea căii ferate Bucureşti – Giurgiu de către concesiunea engleză J.T. Barkley şi J. Staniforth.
Gara Târgoviştei a fost dată în exploatare la 15/27 noiembrie 1870, cu prilejul deschiderii provizorii a căii ferate Bucureşti – Ploieşti.
Inaugurarea oficială a avut loc la 1/13 septembrie 1872, odată cu deschiderea oficială şi darea în exploatare a căii ferate Roman – Galaţi – Bucureşti – Piteşti.
În anul 1888 denumirea de Gara Târgoviştei a fost schimbată în Staţia Bucureşti Nord.
La 30 octombrie 1869, odată cu inaugurarea căii ferate Bucureşti Filaret – Giurgiu, pe baza Legii A.I.Cuza de Organizare a Poliţiei, din 04 noiembrie 1860, Poliţia Capitalei a înfiinţat Birourile de Poliţie din Gara Filaret (prima gară a capitalei) şi din gara Giurgiu.
În anul 1872 s-a înfiinţat în Gara Târgoviştei, (actualmente Gara de Nord), Birou de Poliţie.
Funcţionarea Birourilor de Poliţie din staţiile de cale ferată a fost reglementată, în anul 1929 şi prin apariţia Regulamentului pentru Serviciul de Poliţie la punctele de frontieră, în porturi şi gări.
În anul 1936, prin Convenţia nr. 179952, încheiată între Regia Autonomă CFR şi Inspectoratul General al Jandarmeriei, publicată în Foaia Oficială CFR nr. 847/1936, privind întrebuinţarea jandarmilor în serviciul de pază al staţiilor, materialelor şi bunurilor CFR, serviciile Poliţiei au trecut la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.
În anul 1937 se publică Legea nr. 118, de exploatare şi poliţie a căilor ferate.
În anul 1941 apare Regulamentul asupra Serviciului poliţienesc pe teritoriul rural, cu un capitol destinat serviciului de poliţie pe calea ferată – patrule flotante pe trenurile de marfă şi călători.
Prin Decretul nr. 25, din 23 ianuarie 1949, se înfiinţează, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Direcţia Generală a Miliţiei.
Prin desfiinţarea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, atribuţiile privind Căile Ferate au fost preluate de Direcţia Miliţiei Transporturi Feroviare, care a funcţionat sub diferite forme de organizare, până la reînfiinţarea Poliţiei Române (Legea nr. 2 din 27.12.1989).
Până în luna iunie 2003, în Gara de Nord a existat Serviciul de Poliţie TF Gara de Nord, iar ulterior, odată cu desfiinţarea Inspectoratelor de Poliţie Transporturi, acesta s-a transformat în Biroul de Poliţie Transporturi Feroviare, având în componenţă 4 ofiţeri (un şef Birou) şi 35 agenţi de poliţie, formulă în care funcţionează şi în prezent.
Atribuţii
-
asigură menţinerea unui climat corespunzător de ordine şi siguranţă publică şi respectarea regulilor de convieţuire socială, în staţiile de cale ferată, trenurile de persoane şi în instituţiile publice, din zona de responsabilitate;
-
sprijină şi controlează organizarea şi funcţionarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor potrivit legii, în obiectivele economice din sectorul încredinţat;
-
supraveghează, în zona de competenţă, respectarea normelor legale privind regimul armelor, muniţiilor şi substanţelor explozive ce se deţin sau manipulează în obiectivele de transporturi, precum şi acelor privind protecţia valorilor monetare în locurile de manipulare, depozitare şi pe timpul transportului acestora;
-
execută acţiuni, controale şi patrulări pentru asigurarea ordinii publice în sectorul de competenţă;
-
participă, împreună cu alte forţe din M.I.R.A., la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, calamităţi naturale ori catastrofe feroviare, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor unor astfel de evenimente;
-
participă, împreună cu alte organe, potrivit legii, la prevenirea şi combaterea acţiunilor ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei feroviare;
-
acţionează pentru prinderea urmăriţilor;
-
efectuează acte premergătoare în lucrările cu caracter penal primite de la cetăţeni, persoane juridice, sau constatate direct;
-
participă, prin dispoziţie, la activităţi poliţieneşti în afara zonei de competenţă
Informaţii utile
Poliţia Transporturi are misiunea de a veghea ca viaţa, integritatea şi bunurile dumneavoastră să fie în siguranţă pe perioada cât vă aflaţi în staţiile CFR şi în mijloacele de transport feroviar.
Acest lucru este posibil doar cu ajutorul călătorilor, dacă aceştia respectă un minim de recomandări:
-
nu lăsaţi bagajele nesupravegheate, nici pentru perioade scurte de timp;
-
nu consumaţi băuturi alcoolice, sucuri, cafea de la persoane necunoscute;
-
nu încredinţaţi bunurile personale şi bagajele persoanelor necunoscute;
-
la urcarea şi coborârea din tren supravegheaţi atent bagajele şi buzunarele;
-
nu purtaţi ostentativ bijuterii sau alte obiecte de mare valoare;
-
la plata legitimaţiilor de călătorie, nu expuneţi la vedere întreaga sumă de bani pe care o deţineţi asupra dumneavoastră;
-
nu apelaţi la servicii neautorizate de transport bagaje sau persoane, chiar dacă acestea vi se par mai ieftine;
-
evitaţi ”prieteniile” ocazionale şi nu vă lăudaţi cu bunurile sau valorile pe care le aveţi asupra dumneavoastră ori cu achiziţiile personale în dialogurile cu ceilalţi călători;
-
cereţi să vi se prezinte şi verificaţi cu atenţie legitimaţiile persoanelor care îşi declină calităţi oficiale; reţineţi numele acestora şi instituţia din care fac parte.
