Poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii informatice au trimis către parchete, în cursul anului 2009, 1.309 dosare penale şi au audiat 3.711 persoane. Au destructurat 44 de grupări infracţionale formate din 445 membri.

De asemenea, pe parcursul anului 2009, structurile de combatere a criminalităţii informatice au desfăşurat 379 de acţiuni (114 în domeniul fraudelor informatice, 255 în domeniul infracţiunilor cu carduri bancare, 10 în domeniul accesului neautorizat la sisteme informatice). Pentru probarea activităţii infracţionale, în baza autorizaţiilor emise de către instanţele de judecată, poliţiştii, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., au efectuat 927 de percheziţii domiciliare şi 1.821 de percheziţii informatice.

În urma acestor acţiuni, au ridicat în vederea confiscării mai multe bunuri şi valori, respectiv 396.779 de euro, 139.839 de dolari SUA, 18.641 alte valute (transformate în EURO), 1,25 kg. aur, bijuterii şi alte obiecte din aur, 65 de autoturisme, 89.172 de lei, reprezentând numerar provenit din operaţiuni ilicite, precum şi alte bunuri şi mărfuri în valoare de 36.453 de lei. De asemenea, s-a pus sechestru pe 10 imobile. Poliţiştii au identificat şi 2.436 cărţi de credit false.

Pe baza probatoriului administrat în cauză, au fost emise 102 rechizitorii care privesc 766 de infracţiuni pentru care sunt suspectate 482 de persoane, 289 dintre acestea fiind reţinute/arestate.


Consecinţa primordială a avansului tehnologic a reprezentat-o tranziţia de la societatea industrială la societatea informaţională. Dezvoltarea tehnologică şi utilizarea pe scară largă a sistemelor informatice a adus după sine şi o serie de riscuri.

Infracţionalitatea informatică poate lua multiple forme şi afectează zilnic milioane de utilizatori. Fraudele informatice, atacurile informatice, fraudele cu mijloace de plată electronică şi pornografia infantilă prin Internet sunt tipuri infracţionale care necesită investigaţii specializate, pregătire şi dotare corespunzătoare pentru structurile de aplicare a legii.

În România criminalitatea informatică se manifestă, în principal, sub două aspecte: fraudele informatice, constând în licitaţii fictive de bunuri, compromiterea de conturi de utilizatori ai unor site-uri de comerţ electronic, atacuri tip phishing şi fraudele cu cărţi de credit, constând în compromiterea ATM-urilor şi capturarea de informaţii de pe benzile magnetice ale cărţilor de credit.

Atât fraudele informatice, cât şi fraudele cu cărţi de credit, sunt fapte cu un pronunţat caracter transnaţional, cu activităţi infracţionale comise în România sau în strainătate, prin care sunt vizate în principal ca victime cetăţeni sau companii străine, banii obţinuţi fiind introduşi în România direct de persoanele implicate, prin folosirea serviciilor de transfer rapid sau disimulaţi cu ocazia expedierii unor colete.

O parte din reţelele criminale organizate transnaţionale, care în trecut şi-au desfăşurat activitatea în alte domenii, se ocupă în prezent de săvârşirea de infracţiuni cu cărţi de credit şi prin internet. Sumele de bani obţinute în mod ilicit în urma acestor activităţi sunt mult mai mari decât cele obţinute anterior din desfăşurarea altor genuri de activităţi precum traficul cu autoturisme furate, traficul de fiinţe umane şi chiar traficul de droguri.

Tendinţe:

 folosirea de tineri cu abilitaţi în utilizarea computerelor şi a noilor tehnologii, organizaţi şi coordonaţi de către lideri ai grupărilor infracţionale;
 trecerea de la fraudele informatice, în care încrederea era elementul primordial în realizarea tranzacţiilor, la fraude în care predomină folosirea de programe informatice în activitatea de fraudare;
 caracterul transnaţional al acestor fapte, în sensul că sunt vizate victime din alte ţări, anumite activităţi sunt derulate de pe teritoriul altor state sau sunt folosite sisteme informatice din alte state;
 permanenta preocupare pentru identificarea de noi moduri de operare, de identificarea de produse ce pot fi fraudate, precum şi sisteme informatice ce pot fi compromise;
 reorientarea grupărilor infracţionale către fraudarea mijloacelor de plată electronică oferite de instituţiile financiare.

Un procent semnificativ din numărul cetăţenilor sau instituţiilor financiare din străinătate vizate de infractorii specializaţi în comiterea de infracţiuni informatice, îl reprezintă cetăţenii şi instituţiile americane. Astfel, la nivelul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate a fost iniţiat un TASK-FORCE operativ cu FBI şi s-au iniţiat cazuri comune cu structuri de poliţie străine pentru investigarea acestor grupări infracţionale.

Fraudele privind comerţul electronic

- sunt preocupări continue ale elementelor infractoare pentru identificarea de noi moduri de operare (licitaţii frauduloase, folosirea de site-uri false de escrow, site-uri de transport, site-uri de comerţ electronic, site-uri de phishing), organizarea şi specializarea membrilor grupărilor (atât asupra activităţilor desfăşurate în cadrul activităţii infracţionale, cât şi din punct de vedere tehnic);
- ascunderea urmelor prin Internet şi a circuitului produsului financiar;
-„extraneitatea” activităţilor infracţionale comise, astfel, parte din acestea sunt iniţiate din România, dar vizează victime din străinătate sau sunt finalizate în străinătate, unde se ridică produsul financiar;
- folosirea în comiterea acestor fapte a sistemelor de plată rapide oferite prin Internet (sistem escrow, conturi de paypal, conturi e-gold, conturi de internet-banking) sau a celor de transfer rapid de bani;
- comerţul electronic începe să se dezvolte şi în România, atât în ceea ce priveşte site-urile de comerţ electronic, folosirea de instrumente de plată electronice (cărţi de credit), dar şi numărul de persoane care achiziţionează produse prin acest sistem.

Fraudele cu cărţi de credit

Ca principale moduri de operare există:
- skimmingul, care constă în instalarea de dispozitive la bancomate sau POS-uri prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cărţilor de credit şi care, ulterior, sunt folosite pentru inscripţionarea unor noi cărţi de credit;
- „phishing-ul”, care reprezintă crearea unor pagini web false şi transmiterea de mesaje către diverse persoane, în scopul obţinerii unor date de identitate pentru Internet sau cărţi de credit.
Odată obţinute informaţiile despre cărţi de credit, conturi de utilizatori, conturi de e-banking, acestea pot fi folosite cu uşurinţă pentru plata unor servicii sau achiziţionarea de bunuri prin internet, efectuarea de transferuri de bani sau folosirea identităţii celui ale cărui date au fost furate.

Infracţiuni informatice şi cele îndreptate împotriva sistemelor informatice

Genul acesta de infracţiuni este comis de cei cunoscuţi drept hackeri.

Oraşele mari care sunt şi centre universitare au o rată importantă a activităţilor ilicite în această privinţă.

Cei care se ocupă cu comiterea unor asemenea fapte sunt de regulă tineri, elevi sau studenţi, care urmăresc explorarea Internetului şi a programelor ce permit comiterea acestor fapte şi sunt disponibile prin internet.

Nu sunt infracţiuni prin care să se urmărească realizarea unor venituri financiare, ci folosirea unor programe şi servicii prin internet care, dacă nu ar a fi instalate pe anumite servere accesate neautorizat prin explorarea unor vulnerabilităţi hardware sau software, nu ar fi disponibile acestora.

Pornografia infantilă prin Internet

Internetul, ca important mijloc de comunicare, în special în rândul tinerilor, trebuie privit ca o posibilă sursă de racolare de minori în vederea abuzării sexuale.

Forme de manifestare
* Postarea de materiale pornografice cu minori pe site-uri sau distribuirea prin intermediul acestora.
Constă fie în crearea de pagini personale pe site-uri destinate interacţionării sociale urmată de afişarea în cadrul acestor pagini de materiale foto/video pornografice cu minori, fie în încărcarea materialelor pe site-uri ce oferă serviciul de găzduire fişiere, fie în postarea materialelor pe site-uri ce oferă servicii de găzduire şi afişare publică de materiale multimedia.

* Transmiterea de materiale pornografice cu minori prin poşta electronică sau alte modalităţi de comunicare disponibile prin Internet.
Fişierele conţinând materialele respective se pot ataşa mesajelor electronice transmise de utilizatorii acestui serviciu, destinatarul mesajului primind materialul ataşat simultan cu mesajul respectiv. Şi prin intermediul serviciului de mesagerie instant se pot transmite fişiere de diverse genuri, implicit şi cele conţinând materiale pornografice cu minori.

*Punerea la dispoziţie sau distribuirea de materiale pornografice cu minori prin sistemul file-sharing.
Prin intermediul acestui sistem orice utilizator poate pune la dispoziţia celorlalţi utilizatori orice fişier existent pe sistemul informatic pe care îl deţine, totodată putând descărca pe calculatorul propriu fişierele puse la dispoziţie de ceilalţi utilizatori. De obicei, utilizatorii acestui sistem nu se cunosc personal, descărcarea fişierelor efectuându-se în funcţie de disponibilitatea acestora pe un anumit sistem informatic dat. Uzual, utilizatorii serviciului descarcă fişierele dorite în funcţie de denumirea acestora, care sugerează conţinutul fişierelor respective, însă de multe ori conţinutul unui fişier nu corespunde cu denumirea acestuia.

*Folosirea tehnologiei peer-to-peer pentru schimbul de materiale pornografice cu minori şi folosirea unor programe speciale.
Această tehnologie, ce face parte din sistemul de file-sharing, presupune conectarea directă între calculatoarele a doi utilizatori, aceştia trebuind să folosească programe speciale în acest scop şi să urmeze anumite proceduri tehnice, fapt ce presupune intenţia celor doi utilizatori de a-şi transmite unul altuia fişierele respective, fiind totodată conştienţi de conţinutul acestora.

*Recrutarea de copii prin Internet (child grooming) cu scopul de a-i abuza sexual şi a produce materiale pornografice reprezentând abuzul.
Presupune folosirea de către un adult a unui sistem informatic conectat la Internet, pentru a intra în contact cu minori prin intermediul serviciilor de interacţiune socială existente în mediul virtual (pagini personale, camere de discuţii, mesageria instantanee) scopul final fiind de a se întâlni cu minori şi de a întreţine relaţii sexuale cu aceştia. De cele mai multe ori, adulţii în cauză folosesc diverse tertipuri psihologice pentru a-şi atinge acest scop, însă astfel de fapte pot fi preîntâmpinate prin supravegherea de către părinţi/tutori a activităţilor efectuate de copii pe Internet.


Cazuri instrumentate de către poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii informatice:


***B.C.C.O. Galaţi, împreună cu autorităţile spaniole au identificat şi destrămat o grupare infracţională formată din 14 persoane. În perioada 2006 – 2009, prin metoda phishing, suspecţii au obţinut date ale conturilor de card aparţinând unor cetăţeni străini, obţinând din activitatea infracţională aproximativ 1.000.000 de euro.

Rezultat: ► 8 membri ai grupului sunt cercetaţi în stare de arest preventiv şi a fost instituit sechestrul asiguratoriu pe mai multe bunuri mobile şi imobile astfel: 5 autoturisme de lux (AUDI A4, SAAB, ALFA ROMEO, VW GOLF 5, BMW seria 5), un apartament în oraşul Năvodari, judeţul Constanţa; teren 1.000 mp extravilan, teren 500 mp extravilan, teren 850 mp intravilan, toate trei situate în comuna Corbu, judeţul Constanţa.

***În perioada decembrie 2008 - aprilie 2009, au fost derulate mai multe atacuri de tip “phishing” îndreptate împotriva clienţilor unei bănci, constând în realizarea unor pagini web false care imitau secţiuni ale aplicaţiei de plăţi online existente pe site-ul original al acesteia. Aceste pagini false erau trimise prin “spam” către conturile de e-mail ale mai multor mii de utilizatori de Internet din România, obţinând astfel datele de identificare ale conturilor bancare cu acces online (nume utilizator, parolă, numărul cardului bancar).

Rezultat: ► Conform documentelor primite de la bancă şi de la victimele acestor atacuri a rezultat un prejudiciu iniţial de aproximativ 800.000 de lei. În urma activităţilor specifice efectuate de către poliţiştii D.C.C.O.-S.C.C.I., au fost identificate două grupuri organizate formate din 45 de suspecţi, pentru 35 s-a început urmărirea penală, iar pentru 7 dintre aceştia a fost dispusă măsura arestării preventive. Au fost efectuate 24 de descinderi domiciliare, ridicându-se mai multe sisteme informatice, medii optice de stocare a datelor, documente şi carduri bancare, dispozitive hardware şi suporturi blank folosite la contrafacerea de carduri bancare.


***Cazul „DISCOVERY” – D.C.C.O.-S.S.C.I. Central - Cercetările au fost finalizate, doi dintre suspecţi fiind trimişi în judecată în stare de arest preventiv. S-au efectuat 7 percheziţii domiciliare la locuinţele celor 5 învinuiţi de acces neautorizat într-un sistem informatic şi interceptare de date informatice asupra unei companii farmaceutice din S.U.A., precum şi efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase, prin utilizarea de instrumente de plată electronică şi spălare a banilor.

Rezultat: ►ridicate în vederea cercetării 9 laptop-uri, 2 unităţi centrale, 5 harddisk-uri, CD-uri, carduri de memorie, un autoturism marca INFINITY (aproximativ 30.000 de euro), un autoturism BMW (10.000 de euro), suma de 123.470 USD, 34.640 de euro, 25.800 de lei, 6 ceasuri de lux, 45 bijuterii (brăţări, inele, medalioane) – peste 1 kg de aur, pietre preţioase şi semipreţioase.

***Poliţiştii B.C.C.O. Piteşti au efectuat activităţi informativ-operative faţă de membrii unui grup organizat, care montau dispozitive de tip skimming pe bancomatele diverselor unităţi bancare, de pe raza judeţelor Constanţa, Prahova şi Arad, copiau datele confidenţiale ale cardurilor bancare şi retrăgeau în mod fraudulos sumele de bani. S-a stabilit prejudiciului cauzat (aproximativ 30.000 de euro) în dauna a peste 50 de cetăţeni români.

Rezultat ► ridicarea în vederea confiscării a sumelor de 56.300 de lei, 9.150 de euro şi 800 USD; 5 inculpaţi în stare de arest preventiv.

***Acţiune derulată de B.C.C.O. Timişoara cu autorităţile italiene şi Biroul Secret Service -Ambasada S.U.A. – prin clonarea paginile virtuale ale unor unităţi bancare din Italia, Spania şi Germania, membrii grupării au aflat datele confidenţiale ale conturilor unor clienţi, pe care le transmiteau segmentului reţelei din România – judeţul Caraş-Severin, cu scopul retragerii unor importante sume de bani.

Rezultat ►emiterea rechizitoriului şi trimiterea în judecată pentru infracţiuni informatice a 10 inculpaţi (6 în stare de arest preventiv), ridicarea în vederea confiscării de bunuri şi sume de bani.


***Poliţiştii D.C.C.O.–S.C.C.I.- central, B.C.C.O. Craiova, Constanţa, Timişoara – Dezmembrarea grupării infracţionale structurate pe activităţi infracţionale distincte (realizare echipamente skimming, instalarea acestora, copierea informaţiilor şi retragerea de numerar din ATM), formată din 30 de persoane care acţionau în ţări din vestul Europei, S.U.A., Australia şi Iordania.

Rezultat ►14 inculpaţi în stare de arest preventiv, ridicate în vederea confiscării: 13 autoturisme de lux în valoare de 1,5 milioane de euro, suma de 100.000 de euro, echipamente şi dispozitive folosite în activitatea infracţională, computere, cărţi de credit contrafăcute, arme albe.


CENTRUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE