Violenţa  domestică este un fenomen care necesită atât o abordare interinstituţională, dar şi implicarea comunităţii şi a societăţii civile. Pentru furnizarea unor servicii sociale eficiente în acest domeniu, autoritățile locale trebuie să colaboreze cu structurile teritoriale ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Educației Naționale, cu Serviciul de Probațiune din cadrul tribunalelor și cu organizațiile nonguvernamentale care desfășoară activități specializate în domeniu.


A. Instituţii/ autorităţi publice centrale cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei în familie:  

  • Ministerului Muncii și Justiției Sociale este autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistenţă socială şi promovează drepturile victimelor violenţei domestice. Instituția, prin structurile sale specializate de la nivel central şi teritorial, elaborează şi aplică măsuri speciale, inclusiv de integrare pe piața muncii a victimelor.
  • La propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale şi a Ministerului Afacerilor Interne, ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice au responsabilitatea elaborării unei strategii la nivel naţional pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei domestice, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare şi monitorizare a activităţilor întreprinse, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
  • Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemnează personalul cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice.
  • Ministerul Educaţiei Naționale realizează, cu sprijinul celorlalte ministere implicate şi în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative pentru părinţi şi copii, în vederea prevenirii violenţei domestice.
  • Serviciul de probaţiune din cadrul tribunalului, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi specifice în domeniu sau cu specialişti, desfăşoară activităţi de reinserţie socială a infractorilor condamnaţi pentru infracţiuni de violenţă în familie.

B. Autorităţi ale administrației publice locale
Pentru realizarea efectivă a rolului lor, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:

  • să includă problematica prevenirii şi combaterii violenţei domestice în strategiile şi programele de dezvoltare regională, judeţeană şi locală;
  • să acorde sprijinul logistic, informaţional şi material compartimentelor cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei domestice;
  • să înfiinţeze, direct sau în parteneriat, unităţi de prevenire şi combatere a violenţei domestice şi să susţină funcţionarea acestora;
  • să dezvolte programe de prevenire şi combatere a violenţei domestice;
  • să sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologică, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare şi dezalcoolizare;
  • să elaboreze şi să implementeze proiecte în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice;
  • să îşi prevadă în bugetul anual sume pentru susţinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice;
  • să suporte, din bugetul local, în cazurile sociale grave, cheltuielile cu întocmirea actelor juridice, precum şi pentru obținerea certificatelor medico-legale pentru victimele violenţei domestice;
  • să colaboreze la implementarea unui sistem de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţă domestică.

Autorităţile administraţiei publice locale desemnează personalul specializat să implementeze sistemul de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţă domestică. Primarii şi consiliile locale vor conlucra cu organizațiile de cult, organizațiile neguvernamentale, precum și cu oricare alte persoane juridice şi fizice implicate în acțiuni caritabile, acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii acestor obligaţii.

  • Serviciul Public de Asistență Socială (SPAS), principalul furnizor de servicii sociale la nivel local, sarcina acestuia fiind cea de depistare timpurie a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinţii săi, precum şi pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinţilor şi a violenţei în familie. În cazul în care acesta nu are capacitatea de a oferi în totalitate pachetul de servicii necesare pentru soluționarea problemei persoanei aflate în situați de risc/vulnerabilitate, atunci SPAS poate încheia convenții de parteneriat și contracte de acordare a serviciilor sociale cu furnizori de servicii  acreditați. De asemenea în situația în care SPAS nu poate furniza servicii sociale în situații de urgență, precum violența domestică, acestea vor fi preluate de serviciul public de asistență socială județean, respectiv filiala județeană a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București.
  • Furnizori de servicii privați acreditați (ONG-uri, fundații), reprezentând o alternativă la serviciile primite în sistemul de stat.
  • Poliţia are un rol important în stoparea mecanismelor sociale de perpetuare a violenţei în familie. Poliţiştii pot identifica diverse situaţii de risc şi pot informa asistentul social, facilitând astfel intervenţia specializată timpurie în caz de producere a violenţei;
  • Personalul medical din comunitate poate identifica, în timpul consultaţiilor la cabinet sau al vizitelor la domiciliu, diverse probleme cu potenţial de risc cu care se confruntă familiile şi copiii acestora. Pe de o parte, aceştia pot informa instituţiile abilitate de existenţa unor situaţii de violenţă în familie, iar pe de alta pot deveni o sursă de informaţii pentru familiile respective, îndrumându-le spre organismele la care se pot adresa, atunci când au nevoie de sprijin sau pentru a preveni producerea violenţei;
  • Profesorii pot constitui, la rândul lor, o bună sursă în prevenirea violenţei asupra copilului şi în familie şi în furnizarea de informaţii familiilor care se confruntă cu situaţii de risc;
  • Preotul poate acorda ajutor familiilor din comunitate şi poate disemina informaţii cu privire la cauzele de  producere a violenţei în familie şi consecinţele acesteia. De asemenea, preoţii pot informa asistenţii sociali cu privire la existenţa unor factori de risc care pot contribui la dezvoltarea violenţei domestice. Dată fiind influenţa deosebită asupra comunităţii, preotul are posibilitatea de a transmite informaţia, de a oferi resurse informaționale privind comportamentele de risc şi serviciile de suport pentru copii şi adulţii abuzați.
  • Membrii comunităţii pot informa, pe de o parte, asistenţii sociali cu privire la existenţa unor factori de risc în producerea violenţei domestice, iar pe de alta se pot constitui în grupuri de suport pentru a sprijini demersurile întreprinse de diverşi profesionişti.

 

Material preluat din ”Studiul privind violența domestică„  realizat în 2016 de către Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității

Semnalări cazuri de corupţie

Ați sesizat un caz de corupție? Apelați linia telefonică gratuită a Direcţiei Generale Anticoruptie: 0800.806.806

Detalii

Contact - Relaţii cu publicul / petiții

Aflați informații utile privind depunerea petițiilor sau solicitarea de audiențe la conducerea Poliției Române.

Detalii

Abonați-vă la newsletterul nostru pentru a fi la curent cu noutățile privind activitatea Poliției Române.

Detalii