Poliţia Română desfășoară permanent activități pentru protejarea patrimoniului cultural naţional, atât în misiunile de zi cu zi, cât și prin organizarea de acțiuni și controale tematice. Acţiunile din primele 4 luni ale acestui an au dus la constatare a aproape 200 de infracţiuni comise pe această linie şi recuperarea a peste  6.600 de bunuri culturale.

Poliţia Română, prin Direcţia de Investigaţii Criminale, se află în parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI, în proiecte desfăşurate în şcolile din ţară şi muzeele care expun bunuri culturale mobile, și organizează dezbateri și seminarii cu cetăţenii prin care se relevă importanţa protejării patrimoniului cultural naţional, iar polițiștii se perfecţionează în acest domeniu.

Activităţile pe care le-au desfăşurat poliţiştii, în primele 4 luni, pentru cercetarea şi tragerea la răspundere a celor care au săvârşit infracţiuni la regimul protejării patrimoniului cultural naţional, au dus la constatarea a 194 de infracţiuni ce au adus atingere patrimoniului nostru cultural. 106 persoane au fost cercetate, faţă de care a fost începută urmărirea penală. Dintre acestea, 29 au fost reţinute ori s-au dispus alte măsuri preventive împotriva lor.

Din totalul infracţiunilor constatate în această perioadă, cea mai mare parte (52%) este reprezentată de cele comise la regimul autorizării construcţiilor (Legea nr. 50/1991 republicată),  19,5%  este reprezentată de furturi, dintre acestea 64% fiind furturi comise în dauna lăcaşelor de cult, iar 8% sunt infracţiuni de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zone cu patrimoniu arheologic, distrugerea unui sit arheologic ori efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absenţa certificatului de descărcare de sarcină arheologică.

Poliţiştii de investigaţii criminale au recuperat, în cele 4 luni, 6.653 de bunuri culturale mobile, dintre care 2.751 (aproximativ 41%) sunt bunuri arheologice şi monede antice şi medievale sustrase din siturile arheologice din România, fiind confiscate totodată şi 94 de detectoare de metale (61 de la persoane juridice şi 33 de la persoane fizice).

Aceste infracţiuni se referă la furt din situri arheologice, de bunuri de cult din biserici, mânăstiri şi schituri, din locuinţe şi colecţii particulare, din muzee sau colecţii publice (infracţiuni prevăzute de codul Penal) şi la infracţiuni ce privesc monumente istorice ori zone de protecţie ale acestora (prevăzute în legi speciale).

          Cu titlu exemplificativ: 

Ofiţeri specialişti în protejarea patrimoniului cultural naţional din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Hunedoara au reţinut, la data de 12 mai a.c., un bărbat, pentru complicitate la furt calificat privind bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional.  Acesta a fost ajutat de alţi braconieri ai siturilor arheologice să sustragă bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional.

În 2014, în apropierea locuinţei sale, a fost depistat ascuns un tezaur de 139 de monede Koson din aur, din care bărbatul a vândut o monedă cu 700 euro, iar la începutul anului 2016 a vândut mai multe artefacte (trei statuete din bronz reprezentând zeităţi antice romane Seraphis, Minerva şi Jupiter, o cupă metalică) şi trei monede koson din aur.

În cauză cercetările penale continuă. Dosarul a fost instrumentat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Monede, săgeţi, suliţe şi alte bunuri din patrimoniul nostru cultural, recuperate

Poliţiști din 4 judeţe, sub coordonarea Direcției de Investigații Criminale – Inspectoratul General al Poliției Române, au efectuat 16 percheziții domiciliare, la jumătatea lunii februarie a acestui an, în județele Vaslui, Iași, Galați și Călărași, la persoane bănuite de operațiuni ilegale cu bunuri din patrimoniul cultural național. Au fost descoperite 735 de monede susceptibile a face parte din patrimoniul cultural național și 137 de bunuri arheologice (vârfuri de săgeţi, suliţe, fibule, obiecte silex).

Bunurile au fost ridicate în vederea expertizării, de către experţi acreditaţi de Ministerul Culturii. În acelaşi dosar, în anul 2015, în urma unor percheziții domiciliare efectuate în Bârlad, au fost ridicate 2.715 de monede și bunuri arheologice și de cult. Expertiza efectuată în acest caz a stabilit faptul că monedele fac parte din categoria bunurilor arheologice.

În prima jumătate a lunii a lunii aprilie a acestui an, Poliția Română, prin Direcția de Investigaţii Criminale, a desfășurat o acțiune națională protejarea patrimoniului arheologic, ce a urmărit combaterea braconajului arheologic şi a distrugerilor produse de acesta patrimoniului. Polițiștii au acționat şi pentru  combaterea traficului cu bunuri culturale rezultate din braconajul arheologic, în special prin intermediul platformelor de vânzări online.

Controalele de specialitate au fost desfăşurate pe parcursul a două săptămâni, împreună cu specialiști ai direcţiilor judeţene de cultură și ai Direcţiei de Cultură a Municipiului Bucureşti, la 67 de societăţile autorizate pentru efectuarea de acte de comerţ cu detectoare de metale şi societăţi comerciale sau locurile publice cunoscute ca piaţă de desfacere a bunurilor culturale.

În urma acestora, au fost constatate 25 de infracţiuni și aplicate 9 sancţiuni contravenţionale. De asemenea, au fost puse în aplicare 3 mandate de percheziţie domiciliară, fiind ridicate 529 de bunuri de provenienţă arheologică sau culturale (monede, cărţi bisericeşti, icoane pe lemn şi pe sticlă),  susceptibile a face parte din patrimoniul cultural naţional mobil şi 59 de detectoare metalice deţinute cu încălcarea dispoziţiilor legale sau comercializate pe platformele de vânzări online fără autorizaţie.

          Infoprmaţii de background:

În cadrul Poliției Române sunt încadrați peste 50 de poliţişti specializaţi în acest domeniu, care instrumentează dosare ce privesc protejarea patrimoniului cultural naţional, pe cele 3 paliere, respectiv patrimoniul imobil, patrimoniul mobil şi patrimoniul imaterial. Majoritatea  poliţiştilor care desfășoară această activitate au studii în arheologie, arte plastice, istorie sau arhivistică.

Parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI

Poliţia Română, prin Direcţia de Investigaţii Criminale şi structurile teritoriale, a desfăşurat activităţi preventive, împreună cu societatea civilă, prin mediatizarea cazurilor instrumentate şi a acţiunilor desfăşurate şi participări la interviuri pe această linie. Astfel sunt activităţile desfăşurate în parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI, în cadrul Proiectului educaţional “CUNOAŞTE ŞI PROTEJEAZĂ PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL !”, realizat la nivel naţional, în 212 unităţi de învăţământ (la care au participat peste 12.000 de elevi), cu prilejul Programului şcolar „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”.

Activităţile pe care poliţiştii le-au desfăşurat în şcoli şi în muzeele care deţin şi expun bunuri culturale mobile recuperate de Poliţia Română, au avut drept scop educarea elevilor în spiritul cunoaşterii şi protejării valorilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional şi universal. Le-au fost furnizarea de informaţii privind tezaurul cultural naţional, drepturile şi obligaţiile care le revin în ceea ce priveşte protejarea acestuia şi s-a vorbit despre importanţa cooperării dintre membrii societăţii civile şi autorităţile/instituţiile statului competente.

Ofiţerii de investigaţii criminale au realizat, de asemenea în parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI, Ghidul de informare intitulat „MILLENIA OPES”, ce cuprinde cele mai importante bunuri culturale mobile recuperate de Poliţia Română, în perioada anilor 2000-2015, lucrare apreciată de către toate instituţiile implicate în deţinerea, depozitarea, conservarea şi protejarea Patrimoniului Cultural Naţional. Lansarea Ghidului, la data de 25 noiembrie anul trecut, s-a dovedit un eveniment de excepţie, la care au participat Secretari de Stat din cadrul M.A.I, cadre cu funcţii de conducere din Ministerul Culturii şi Academia Română, precum şi conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Pentru perfecţionarea poliţiştilor pe linia prevenirii şi combaterii infracţiunilor contra patrimoniului cultural naţional, Direcţia de Investigaţii Criminale a organizat şi în acest an, în parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI, o serie de seminarii ori convocări, cu tema „Cooperarea interinstituţională şi particularităţi ale cercetării infracţiunilor ce pot fi comise în domeniul patrimoniului cultural naţional”,

În cadrul acestora, poliţişti din cadrul structurilor de investigaţii criminale şi-au însuşit cunoştinţe noi utilizate de instituţiile cu atribuţii în administrarea şi protejarea patrimoniului cultural naţional.

          Informaţii statistice:

În ultimii 5 ani au fost recuperate bunuri culturale mobile, în marea lor majoritate monede antice şi medievale, în valoare de peste 1.300.000 de euro.

În anul 2011 au fost recuperate 753 de bunuri culturale, cu o valoare de aproximativ 257.000 de euro, în anul 2012 – au fost recuperate 973 de bunuri culturale, cu o valoare estimată la 323.000 de euro.

În anul 2013 au fost recuperate 1.940 de bunuri culturale, cu o valoare estimată la 270.000 de euro.

În anul 2014 au fost recuperate 9.543 de bunuri culturale, cu o valoare de aproximativ 215.000 de euro.

De asemenea, în anul 2015, polițiștii au recuperat 12.996 de bunuri culturale, cu o valoare estimată la 273.000 de euro.

În cazurile în care bunurile culturale sunt exportate ilegal, dar şi în cazurile în care sunt introduse pe teritoriul statului român bunuri culturale ce aparţin patrimoniului cultural al altor state, poliţiştii români cooperează cu poliţiştii străini ori cu alte instituţii de aplicare a legii din statele implicate. 

Dintre cazurile rezolvate menţionăm dosarul brăţărilor dacice, instrument sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în care au fost trimişi în judecată 11 persoane și condamnate la pedepse cuprinse între 7 şi 12 ani de închisoare, pentru infracţiuni de furt calificat de bunuri de patrimoniu din situri arheologice.

De asemenea, menţionăm un alt dosar, aflat în instrumentarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, privind furtul a 114 icoane vechi (dintre care 82 au fost recuperate) din mai multe biserici monument istoric de pe raza judeţelor Hunedoara, Mureş şi Vâlcea, în care au fost trimise în judecată 5 persoane, care au fost ulterior condamnate la pedepse cuprinse între 5 și 8 ani (nu sunt definitive), pentru infracţiuni de furt calificat, complicitate la furt calificat în formă continuată şi distrugere. 

* * *

Despre munca poliţiştior:

În accepțiunea Legii nr. 182/2000 republicată privind protejarea patrimoniului cultural național, bunurile culturale mobile sunt bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică și tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică și epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural și ale relațiilor omului cu acesta, ale potențialului creator uman și ale contribuției româneşti, precum și a minorităților naționale la civilizația universală (Art. 3 alin. 1).

Bunurile culturale mobile pot fi proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale sau proprietate privată a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de drept privat. Asupra acestora se pot constitui, potrivit formei de proprietate, în condiţiile legii, un drept de administrare sau alte drepturi reale, după caz.

În cazul comiterii de furturi sau dispariții de bunuri culturale mobile, polițiștii demarează investigațiile, în conformitate cu prevederile legale, una dintre cele mai importante măsuri fiind aceea de punere în urmărire a bunurilor ce au făcut obiectul acestor fapte. Activitatea de urmărire a bunurilor are la bază o descriere detaliată a acestora, potrivit normelor instituite la nivel internațional, urmărindu-se următoarele criterii:

• categoria din care face parte bunul (tablou, icoană, sculptură, bunuri de cult, etc.);
• suportul pe care este executată lucrarea sau materialul din care este realizată, tehnica de lucru folosită (ex. lemn, ulei pe pânză; ex. decupat, gravat, etc.);
• titlul lucrării sau ce reprezintă (cu descrierea personajelor sau a elementelor principale), autorul (dacă este cazul), semnătura (poziţionare, culoare, caractere, etc.);
• dacă există inscripţii (dedicaţii, numere de inventar, etc.), poziţionarea acestora (avers, revers, stânga, dreapta, jos, sus, etc.) sau alte caracteristici individuale;
• datare sau perioadă (ex. 1893, începutul secolului XVII, epoca bronzului târziu);
• dimensiunile (lungime, lăţime, înălţime, greutate, diametrul, etc.);
• în cazul operelor de artă înrămate, se va ţine cont de forma și dimensiunile ramelor;
• detalii relevante: caracteristici fizice (deteriorări, reparaţii, defecte).

Bunurile astfel descrise sunt implementate în baza de date „Obiecte”, administrată de Poliția Română, iar cele care sunt însoțite de fotografii-martor vor fi publicate pe pagina WEB a Poliției Române (http://www.politiaromana.ro/obiecte). Fotografii ale bunurilor, descrierea acestora și datele sintetice privind furtul sau dispariția sunt comunicate Ministerului Culturii (introduse în Registrul bunurilor culturale distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal), Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Autorității Naţionale a Vămilor, precum și Secretariatului General Interpol, prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – Inspectoratul General al Poliției Române, în vederea punerii în urmărire internațională și postarea pe pagina WEB a OIPC INTERPOL (http://www.interpol.int/Public/WorkOfArt).