Home Hartă site Date de contact English

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECȚIA POLIȚIEI TRANSPORTURI

Comisar de poliție Sorin Gifei

Audiențe: în ziua de vineri orele 0900 - 1100

Tel/fax: 021/336.22.55 - 021/336.22.15 int. 19611

B-dul Regina Elisabeta, nr. 83-85, sector 5

E-mail: transporturi@politiaromana.ro

 

Apariția și evoluția poliției transporturi în România este strâns legată atât de cea a celorlalte structuri ale poliției cât și de dezvoltarea căilor de comunicație din țara noastră, care au luat avânt în partea a doua a secolului XIX, ca de altfel în cea mai mare parte a Europei, simțindu-se nevoia unor legături comerciale sigure și rapide între vestul continentului și partea răsăriteană a acestuia și mai departe, spre orient.

În Principatele Unite, prima cale ferată, ce făcea legătura între București și Giurgiu, a fost inaugurată în anul 1869, dar în Ardeal, aflat sub ocupația Austro-Ungară, exista deja o rețea de căi ferate relativ dezvoltată pentru acea vreme.

Cu trecerea timpului și dezvoltarea economico-socială a țării, rețeaua de căi ferate se mărește continuu, de asemenea și traficul de mărfuri și călători pe fluviul Dunărea, în special după primul război mondial, iar odată cu mărirea numărului de călători și a volumului de marfă transportată, apare și nevoia de protecție a acestora. Astfel în anul 1929 apare regulamentul pentru serviciul de poliție la punctele de frontieră, în porturi și gări, iar în anul 1936, la solicitarea Regiei Autonome a Căilor Ferate, se înființează prima Legiune de jandarmi CFR, care a adus în afara veniturilor suplimentare încasate de aceasta și o schimbare evidentă de ordine și disciplină impusă călătorilor. În anul următor apare Legea 118 de exploatare și de poliție a Căilor Ferate Române, având un capitol aparte privind constatarea infracțiunilor, de către Poliția căilor de comunicație în gări și în porturi, iar în anul 1941, odată cu reorganizarea poliției și jandarmeriei, apare Regulamentul asupra serviciului polițienesc pe teritoriul rural, având capitol distinct – Poliția Căilor Ferate - cu subcapitole precum Poliția în stațiunile de cale ferată, Patrulele flotante pe trenurile de călători și marfă, legiunea de jandarmi CFR fiind organizată în sectoare, secții, posturi fixe, posturi mobile și echipe flotante pentru trenuri.

După al doilea război mondial infracțiunile comise pe trenurile de călători și în special pe cele de marfă au crescut continuu, miliția nou înființată ne reușind să facă față acestora, apărând adevărate bande organizate de hoți care devalizau vagoanele de marfă, în condițiile în care după război, calea ferată era principala cale de comunicație a țării, rețeaua de drumuri fiind aproape complet distrusă.

În anul 1981 apare Decretul 280 privind unele măsuri pentru prevenirea producerii de pagube în domeniul transporturilor feroviare, fiind înființată la nivelul Inspectoratului General al Miliției, Brigada de miliție transporturi cu structuri corespunzătoare la cele 8 regionale de cale ferată, care în timp a suferit diferite transformări, începând de la servicii, servicii independente, direcții regionale și apoi inspectorate de poliție transporturi.

Începând cu anul 1990, activitatea de transport a mărfurilor și călătorilor pe calea ferată înregistrează o diminuare, România traversând o perioadă de transformări economico-sociale deosebite, îndreptate spre economia de piață și integrarea în structurile Uniunii Europene, poliția transporturi trecând prin ample transformări, ca de altfel și structura ministerului transporturilor, unde au apărut companii, societăți naționale și societăți comerciale de transport, care au fost sau sunt în curs de privatizare.

Prin ordinul MI 0543/01.07.2003, poliția transporturi a fost restructurată, prin desființarea celor 8 inspectorate regionale, subunitățile de poliție rezultate intrând în structura inspectoratelor județene de poliție, iar în cadrul Direcției Poliției Transporturi din IGPR, rămân 3 servicii, de poliție transporturi feroviare, poliție transporturi aero-navale, de poliție transporturi pentru siguranță publică și protecția călătorilor, precum și un compartiment de analiză sinteză secretariat, având competență generală, potrivit legii, de a organiza și coordona activitatea de asigurare a ordinii și liniștii publice, de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor, a avutului public și privat, de prevenire și descoperire a infracțiunilor, în sistemul transporturilor feroviare, navale și aeriene.

În prezent, în afara structurii de la nivelul Direcției Poliției Transporturi, mai funcționează ca structuri, în subordinea nemijlocită a IPJ-urilor și respectiv a DGPMB, două secții de poliție transporturi, (București și Constanța) iar în celelalte județe, servicii ori birouri de poliție transporturi, cu un efectiv total de circa 1800 cadre.

Acest efectiv acționează prin mijloace specifice pe circa 11380 km de cale ferată, 1253 stații căi ferate, 50 depouri de locomotive, 120 revizii de vagoane, 1842 trenuri care circulă zilnic, o rețea compusă din 1690 km căi navigabile din care 1075 km Dunărea internațională, 91 km căi navigabile artificiale în care sunt integrate 35 de porturi, din care 3 maritime, inclusiv Portul Constanța – al treilea ca mărime din Europa având în vedere suprafața acvatoriului și porțiunea de uscat acoperită, precum și o rețea de 17 aeroporturi, din care 8 deschise traficului internațional de mărfuri și călători, toate acestea făcând parte dintr-o infrastructură publică de transport ce ocupă locul IV în Europa dacă nu ținem cont de țările din fosta Uniune Sovietică.

De remarcat este faptul că de-a lungul evoluției sale, poliția transporturi a fost o unitate specializată, într-un domeniu sectorial, fapt prevăzut de altfel și în art. 4 din Legea 218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române

Procesul de redefinire a comunității europene, ce a urmat desființării blocului comunist, dezintegrării Uniunii Sovietice și extinderii instituțiilor euro-atlantice cu noi membrii din Europa Centrală și de Est a dus la apariția necesității integrării cât mai rapide a țării noastre în acest proces care să țină cont de evoluția coridoarelor europene de transport feroviar și rutier, precum și viitorul coridor fluvial marcat de legătura dintre Oceanul Atlantic și Marea Neagră prin Rin și Dunăre, ce vor traversa România, făcând imperios necesară asigurarea siguranței acestora, lucru ce nu se poate realiza decât prin organizarea unei poliții transporturi eficiente, care să asigure în bune condițiuni căile și mijloacele de transport.

În acest sens, în prezent, în cadrul strategiei de modernizare a Poliției Române, s-au făcut demersuri pentru reînființarea structurilor regionale ale poliției transporturi, care și-au dovedit eficiența în timp și sporirea competențelor asupra tuturor domeniilor de activitate ale Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

 

HĂRȚI

.

 

ALBUM FOTO

.

 

 

Copyright 2007-2009 @ Centrul de Comunicații și Informatică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române