Studii privind relaţia poliţie-comunitate

• Ancheta siguranței publice 2015, 2016 și 2017. Această cercetare este un demers comun al Inspectoratului General al Poliției Române și Institutului Național de Statistică. Chestionarul utilizat în cadrul cercetării, elaborat de către specialiștii Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității este structurat pe trei capitole, care urmăresc obiectivele cercetării:

• - percepţia populaţiei asupra nivelului de siguranţă publică
• - percepţia populaţiei asupra activităţii poliţiei şi a relaţiei dintre poliţie şi cetăţeni
• - riscul victimal şi infracţional în domenii din sfera siguranţei publice.

Ancheta siguranței publice a fost realizată prin interviu față în față, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, în fiecare dintre cei trei ani în care s-a desfășurat cercetarea fiind intervievate peste 13000 de persoane. Culegerea datelor a fost realizată de către operatorii de teren ai Institutului Național de Statistică, iar datele statistice culese au fost puse la dispoziția IGPR, după centralizare, validare și extindere a rezultatelor la populația totală, în vederea analizei și interpretării rezultatelor.

• Mesajul preventiv transmis de Poliţia Română. Realităţi şi perspective (2013). Mesajul preventiv însoţeşte orice demers în domeniul prevenirii criminalităţii şi poate fi influenţat de factori diverşi, printre care: modul cum este construit, credibilitatea transmiţătorului, canalul de transmitere utilizat, modul cum este recepţionat şi impactul asupra publicului. Astfel, capacitatea acestuia de a schimba atitudini sau comportamente la publicul ţintă este în strictă dependenţă cu modul în care mesajul preventiv este formulat, transmis, înţeles şi recepţionat. În acest context, studiul şi-a propus actualizarea metodelor de construire a demersului preventiv al Poliţiei Române, în sensul eficientizării acestuia printr-o cunoaştere cât mai bună a particularităţilor publicurilor frecvente cărora li se adresează campaniile de prevenire a criminalităţii şi identificarea unor modalităţi profesioniste de creare a unor mesaje de impact. Instrumentele utilizate în cadrul cercetării au fost atât de natură calitativă - interviuri cu specialişti, reprezentanţi ai diferitelor agenţii de publicitate sau firme specializate în cercetarea de piaţă, focus grupuri realizate cu elevii de liceu, precum şi de natură cantitativă - sondaj de de opinie aplicat unui eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.232 de persoane. Concluziile cercetării au fost structurate pe două paliere, unul operaţional, cuprinzând aspecte concrete, tehnice, utilizabile în construirea demersurilor preventive şi unul general-organizaţional, fiind scoase în evidenţă aspecte legate de comunicarea preventivă a instituţiei privită în ansamblu şi legată de aşteptările publicurilor cu care instituţia intră în relaţie.
• Cunoaşterea gradului de încredere a populaţiei în poliţie şi a factorilor de influenţă a acesteia (2011). Obiectivele cercetării au fost: măsurarea nivelului general de încredere în Poliţia Română, cunoaşterea factorilor şi a mecanismelor de influenţă asupra încrederii în Poliţie în general, precum şi a celor cu acţiune specifică diferitelor medii de relaţie (publicuri), identificarea sistemului de aşteptări pe care populaţia îl dezvoltă cu privire la poliţie.
• Activitatea poliţiei în mediul rural - Percepţia factorilor locali asupra performanţelor şi limitelor poliţiei în asigurarea controlului criminalităţii (2010). Scopul studiului a constat în cunoaşterea percepţiei, aşteptărilor comunităţii rurale cu privire la rolul şi activitatea poliţiei şi în identificarea modalităţilor optime de asigurare a controlului criminalităţii. Cercetarea a vizat şi analizarea aspectelor de ordin operaţional şi funcţional (organizarea efectivă a activităţii, atribuţiile lucrătorului de la postul de poliţie, volumul de muncă, numărul de funcţii alocate şi ocupate raportate la volumul criminalităţii şi numărul de locuitori etc.).
• Studiu privind identificarea modalităţilor optime de cooperare între poliţie şi unităţile bancare în vederea protecţiei fizice a acestora (2009). Metodele de cercetare utilizate pentru realizarea acestui studiu au fost analiza documentelor sociale şi interviuri individuale şi de grup realizate atât cu poliţişti din cadrul structurilor de ordine publică – sisteme de securitate – şi investigaţii criminale, cât şi cu reprezentanţi ai unităţilor bancare, membri ai Comisiei de Securitate Fizico-Mecanică a Asociaţiei Române a Băncilor. Rezultatele studiului au evidenţiat posibile măsuri pentru sporirea gradului de siguranţă în unităţile bancare, care au vizat atât modificarea legislaţiei, cât şi acţiuni concrete ce trebuie desfăşurate, în cooperare, de către poliţie şi unităţile bancare.