DECLARAȚIE DE PRESĂ

Tema conferinței de presă de astăzi o reprezintă siguranța rutieră din România, cu accent pe activitățile Poliției Române, atât cele de prevenire, cât și cele de combatere, în special în ceea ce privește depistarea șoferilor care conduc sub influența drogurilor sau băuturilor alcoolice.

 

Prin Hotărârea Guvernului nr. 682/2022, Executivul a aprobat Strategia națională privind siguranța rutieră pentru perioada 2022-2030, document guvernat de o serie de obiective generale, ce converg către viziunea Comisiei Europene care stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră - cea reprezentată de „sistemul sigur”.

 

În acest context, Strategia reflectă asupra aspectelor relevante care alterează siguranța traficului rutier, unul dintre acestea fiind reprezentat de cultura atitudinală lipsită de consistența preocupărilor reale ori raționale pentru a circula în condiții de siguranță, utilizatorii de infrastructură rutieră din România adoptând, în unele cazuri, un comportament riscant.

 

Obiectivul Poliției Române, prin structurile de Poliție Rutieră, este creșterea gradului de siguranță și protecție pentru cetățeni, respectiv de reducere a victimizării prin accidente rutiere.

 

Pentru prevenirea accidentelor, Poliția Rutieră acționează pe mai multe paliere:

- Acțiuni pentru combaterea nerespectării prevederilor legale privind circulația pe drumurile publice, prin aplicarea fermă a legislației în domeniu, 

- Intensificarea activităților educativ-preventive.

- Propuneri de perfecționare a cadrului legislativ, conceptual și metodologic.

 

Aș dori să punctez faptul că, începând cu anul 2018, ne aflăm pe un trend descrescător al numărului de persoane decedate în accidentele rutiere.

În anul 2022, comparativ cu anul 2019, am înregistrat o scădere de 12,4% a persoanelor decedate. Nu ne putem raporta la anul 2020, deoarece acesta, așa cum bine știți, a fost un an atipic, având în vedere restricțiile de circulație, impuse de pandemie. 

Însă, într-adevăr, mai avem de lucru, până la îndeplinirea obiectivului Strategiei Naționale pentru Siguranţă Rutieră 2022-2030, respectiv de reducere cu 50% a numărului persoanelor decedate și a celor rănite grav, în urma accidentelor rutiere.

 

Dacă este să ne referim la ultimii ani, principalele cauze generatoare de producere a accidentelor rutiere grave în țara noastră au fost, constant, aceleași, respectiv:

- Viteza neadaptată la condițiile de drum;

- Abaterile bicicliștilor;

- Traversarea neregulamentară a pietonilor;

- Neacordarea de prioritate pietonilor;

- Neacordarea de prioritate vehiculelor. 

 

Pentru combaterea cauzelor generatoare de accidente rutiere, structurile teritoriale de profil acționează în baza propriilor planuri de acțiune, întocmite în funcție de cauzalitatea accidentelor produse pe raza de competență, dar și în baza planurilor întocmite la nivel central de Direcția Rutieră sau în baza calendarului de acțiuni, întocmit la nivel european de ROADPOL.   

 

De asemenea, siguranța rutieră este influențată și de următorii factori:

• Creșterea constantă a parcului auto și a numărului conducătorilor de autovehicule;

• Dezvoltarea accelerată a fenomenului moto, ciclist și a trotinetelor electrice;

• Indisciplina rutieră;

• Unele carențe în educația rutieră a participanților la trafic.

 

În ceea ce privește educația rutieră, atât la nivel național, cât și la nivel local, se organizează campanii de educație rutieră și alte activități preventive, cu un număr ridicat de beneficiari ce au drept scop îmbunătățirea nivelului de cunoaștere şi respectare a normelor rutiere, precum și conștientizarea pericolelor la care se expun cei care încalcă regulile de circulație.

Și aici mă refer la orele de educație rutieră, în unitățile de învățământ, activități educativ-preventive la diverse evenimente, intervenții radio/tv, precum și concursuri tematice.

În acest context, se impune dezvoltarea permanentă a parteneriatului cu societatea civilă şi mass-media, în vederea eficientizării transmiterii mesajului preventiv-educativ, către grupurile ţintă.

 

În continuare, o să mă refer la proiectele derulate la nivelul Poliției Române.

 

Poliția Română a investit în modernizarea instituțională, cu finanțare nerambursabilă, având ca obiectiv creșterea gradului de siguranță rutieră.

 

• Prin proiectul „Educație Rutieră - Modelarea factorului uman prin responsabilizarea  participanților la trafic pentru creșterea gradului de siguranță rutieră”, (în valoare de peste 6 milioane de euro) au fost achiziționate 45 de laboratoare mobile de educație rutieră, prin intermediul cărora s-au desfășurat, până în prezent, peste 1.200 de activități educativ-preventive.

De asemenea, s-au desfășurat 6 campanii naționale media, prin intermediul televiziunilor, radioului, mediului online, afișajului stradal și al presei scrise.

 

• Prin proiectul „Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație” (în valoare de peste 26 de milioane de euro), s-a urmărit creșterea gradului de monitorizare a traficului rutier, în zonele cu risc ridicat de producere a evenimentelor rutiere, prin îmbunătățirea dotării Poliției Rutiere. 

 

• Prin proiectul „HeliPol - Acțiune integrată pentru creşterea siguranţei traficului rutier” (în valoare de aproximativ 92 de milioane de euro), se urmărește creșterea gradului de siguranță și securitate pe infrastructura rutieră, prin implementarea unui concept de acțiune integrată sol - aer și întărirea capabilităților și creşterea capacității Poliției Române de prevenție, intervenție, monitorizare și gestionare a traficului rutier.

 

Proiectul prevede achiziția a 3 elicoptere cu o autonomie de zbor de cel puțin 120 minute, unui elicopter cu o autonomie de zbor de cel puțin 240 minute, 3 echipamente tip - Sistem electrono-optic FLIR,  200 de autovehicule 4x4 specifice poliţiei rutiere, 75 de motociclete, 200 de unități de mobilitate terestre (200 de sisteme de cercetare la fața locului, 200 de kit-uri de semnalizare rutieră, 200 de stații de comunicații mobile), 200 de sisteme electronice mobile de depistare a substanțelor stupefiante în salivă, 800 de etilometre, 1.000 de lanterne, 200 de stații de lucru (P.C. Desktop Grafice), 800 de stații de lucru (P.C. Desktop), 50 de soft-uri tahograf, 50 de laptopuri, o soluție de comunicații satelitare, autospeciale de comunicații cu dotarea specifică și operaționalizarea unei platforme IT pentru digitalizare.

 

La acest moment, așa cum Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română au comunicat public despre achizițiile în derulare, vă pot transmite faptul că, la nivelul instituției noastre, au fost recepționate deja 244 de aparate DrugTest Druger 5000, 800 de etilometre, precum și 250 de aparate radar laser, care vor fi repartizate structurilor teritoriale de Poliție Rutieră.

SITUAȚIA OPERATIVĂ

 

„În calitate de stat membru şi fiind preocupat de a asigura o mobilitate sigură pentru toţi participanţii la trafic, România se alătură efortului european şi preia obiectivul de reducere cu 50% a numărului de decese şi cu 50% a numărului de răniri grave, cauzate de accidentele rutiere, în perioada 2022-2030, raportat la anul 2019.  
 

Cu toate că înregistrăm progrese semnificative, în atingerea obiectivului asumat, încă avem mii de persoane care își pierd viața, pe șoselele din România.
 

În acest context, trebuie ca noi toți, atât instituțiile cu atribuții în domeniu, fie că vorbim de Poliție, fie că vorbim de administratorii drumurilor publici, autorități publice centrale și locale, cât și societatea civilă, să formăm o echipă și să avem o implicare activă, în modelarea factorului uman.
 

Poliția Română este permanent la datorie și acționează pentru prevenirea faptelor antisociale și tragerea la răspundere a celor care încalcă legea.
 

 

 

Principalele cauze de producere a accidentelor rutiere grave, în primele 10 luni 2023

- Viteza neadaptată la condițiile de drum – 545 de accidente;

- Abaterile bicicliștilor – 505 accidente

- Traversarea neregulamentară a pietonilor – 418 accidente;

- Neacordarea de prioritate pietonilor – 314 accidente;

- Neacordarea de prioritate vehiculelor – 313 accidente.

 

 

În primele 10 luni ale acestui an, au fost executate peste 49.000 de acțiuni, atât cu efective proprii, cât și în sistem integrat cu alte instituții cu atribuții în domeniul siguranței rutiere, care au avut drept obiectiv prioritar reducerea victimizării populației prin accidente rutiere.

Au fost aplicate, în total, 1.669.045 de sancțiuni contravenționale de către structurile de poliție rutieră. 

În urma măsurilor aplicate, au fost reținute 196.340 de permise de conducere și au fost retrase 73.154 de certificate de înmatriculare/înregistrare.

 

Acțiunea BLOCADA

 

 

 

 

ALTE TIPURI DE INIȚIATIVE LA NIVELUL M.A.I. și I.G.P.R.

 

 

M.A.I. și implicit Poliția Română desfășoară, la nivel național, o campanie de informare publică referitoare la modificarea Codului penal, potrivit căreia persoana care conduce un autovehicul sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive ori fără permis și comite un accident de circulație, soldat cu decesul victimei, va fi condamnată la închisoare cu executare.(Legea Anastasia)

Campania de informare se desfășoară în mai multe medii.

 

CONDUCERE DEFENSIVĂ

 

  La care se adaugă 679 de polițiști pregătiți nivelul II, la Târgu Mureș pe autospeciale BMW.

 

 

DEMERSURI LEGISLATIVE

 

Din 10 august 2023, la inițiativa Ministerului Afacerilor Interne, s-au modificat prevederile articolului 113, alin. 1, prin adăugarea unei noi litere, prin care, șoferul depistat pozitiv preliminar cu aparatul DrugTest, rezultat neconfirmat de probele biologice, primește înapoi, pe loc, permisul de conducere.

 

 Legea nr. 383/2022 – privind măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier prin dezvoltarea sistemului E-Sigur reprezentat de o rețea de camere fixe instalate pe autostrăzi și principalele drumuri naționale din Romania, în scopul creșterii gradului de siguranță rutieră, prin monitorizarea, constatarea și sancționarea unora dintre principalele cauze generatoare de accidente rutiere. 

 Ordonanța Guvernului nr. 1/2022 pentru modificarea și completarea O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice;

Prin Ordonanța Guvernului nr.1/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice au fost aduse modificări asupra cadrului legislativ care reglementează materia circulației pe drumurile publice, fiind reevaluate unele dintre aceste mecanisme de sancționare, respectiv  reglementate alte noi mecanisme de sancționare a abaterilor prin raportare la gradul de pericol social al acestora.

 

Principalele modificări fac referire la: 

- definirea comportamentului agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice, precum și sancțiunea corelativă adoptării acestui comportament cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (1.305 lei -2.900 lei.); 

- introducerea sancțiunii complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile pentru executarea pe autostradă a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, de a circula sau de a traversa de pe un sens de circulație pe celălalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părți carosabile, de a circula în sens contrar direcției de mers pe calea unidirecțională; similar, se reglementează și pentru circulația pe un drum expres;

 

 Chiar în prezent, se află în dezbatere publică un pachet legislativ, care cuprinde și modificarea cadrului normativ incident circulației rutiere, cu o serie de propuneri concrete, menite să creeze instrumente noi și să eficientizeze anumite mecanisme, în scopul întăririi siguranței pe drumurile publice.

 

Aș aminti doar două dintre propuneri: 

  instituirea unui mecanism similar celui aferent sistemului e-Sigur prevăzut de Legea nr. 383/2022, prin utilizarea capabilităților administrației publice locale pentru constatarea unor abateri grave la regimul rutier în vederea consolidării gradului de disciplină în trafic. Astfel, polițiștii rutieri vor avea posibilitatea să-și îndrepte atenția către acele fapte ce nu pot fi constatate cu sisteme fixe, precum conducerea autovehiculelor sub influența alcoolului și drogurilor;

 

  reglementarea posibilității ca polițistul rutier să poată constata anumite contravenții și cu ocazia verificării unei sesizări cu privire la o posibilă faptă de nerespectare a unei reguli de circulație a cărei producere a fost percepută de către un alt participant la trafic și surprinsă de acesta într-o înregistrare audio-video sau video, după caz. În acest context, implicarea societății civile în procesul de semnalare a unor abateri grave la regimul rutier va consolida gradul de disciplină în trafic;